a fost o vreme nu foarte demult
când se propăvăduia materialismul
dialectic și istoric
un viitor luminos
epoca de aur
apostolii roșii umblau din casă în casă
să împărtășească înțelepciune
dar mai ales să ia
tot ce mai era
în ograda omului
care performa o echilibristică aproape perfectă
pe muchia aceea subțire numită
limita subzistenței
numai pentru a se transforma în ceea ce s-ar fi numit omul nou

încă de pe atunci toate animalele erau egale
dar unele mai egale decât altele
(exact ca-n povestea lui orwell)

ne-am învolburat și ne-am răsculat
am omorât dumnezeul omului nou
dar au venit alții și mai egali

am plecat
mulți dintre noi am plecat
ne-am revarsat precum apele
în toată lumea
pentru că nu ne-am mai găsit locul
în țara aceea frumosă
și povestea continuă

Vizualizări: 34

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor