Aproape neînțeles, sau sigur evitat din frică,
Este ca un torent se prăvălind nestăpânit, sălbatic
Pornit din picătura pură din ghețarul arctic
Ce s-a-nălțat, rece mister ... își alegând timpul când pică.

Și timpul întâlniri își dă c-o întâmplare,
Voință dintr-un gând de o sămânță-n bob
Ce-și înfiripă-n umed un traseu-cărare,
Pierzându-și orice suflu de-aer, în vid anaerob.

Și crește picur cumulând ființe-n fuioare
Din seve-n scurgeri cu făgașuri labirinte,
Purtate pe torent ce rupe rădăcini, învolburând fierbinte
În călăuza ce-i fără zăgaz... să se reverse-n mare.

E lanțul trofic cu mesaj-mister nebănuit
Ce se converge-n sumum din infimele pâraie,
Din bucle de cleștar, sclipind în măruntaie
Pe un aval cu început și cu sfârșit în infinit.

E precum apa-n sine; pare-un tot, dar e-o mulțime
Ce se întulbură, mâlește, sparge împotrivire, stânci,
Noroc o-mbaie, e un abur, gheață, dă pe brânci,
E o sudoare, un parfum, e-un lac sau e-o iuțire!...

Se-alege tot de la-nceput; miere, pelin,
Scurgeri purtând pepite, sau plângând în lacrimi.
Se face vinu-n Graal, un mir să spele patimi...
E țuș pe-un pergament scris tot în Braille... Este destin!
05.03.2012

Vizualizări: 17

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor