Degetele ploii plombeaza aleile cerului

Un cersetor isi mustra ingerii in tacere.

Pe tocuri inalte, atat de inalte incat

Nu-si mai zareste sufletul,

Femeie pasind printre panglici de culoarea minunii.

Paseste,

Priveste usor peste umar ca si cand cineva s-ar fi cuibarit

In pantecul privirilor sale,

Tremur, urme goale, cersetorul si ploaia...

E singura din nou.

Musteste de o teama

O altfel de teama

Ca un diamant din trupuri sfinte.

 

 

Vizualizări: 9

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor