tu...mi-ai rămas un dor târziu,

din vise înălțate așa devreme,

ardeai mocnit de când te ştiu,

acum te-aprinzi şi-n epiderme!

 

ai pus lumină dulce, matinală

în focul de dorințe neîmplinite,

să ardă ca o flacără astrală

între atâtea stele încă ne ivite!

 

mi-ai prins sub gene alt tablou

să ne trezim uniţi cu răsăritul,

strângeam în brațe un bibelou,

ne întreceam în roş cu infinitul;

 

din visul meu nu m-am trezit,

iar tu, n-ai mai fugit niciunde,

un dor nocturn nu s-a sfârșit...

mă arde unde m-aș ascunde!

 

mai dă-mi și astăzi un sărut,

din arșița necunoscută nopții,

coboară cer şi rouă-n așternut,

o zi, dă-mi toată măreţia bolţii...

 

dă-mi visul tău trăit adevărat,

când visul meu se împlinește,

închide ochii, spune am visat!...

ia-mi viața-n vise și-o trăiește!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vizualizări: 100

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ninel Vrânceanu pe Mai 27, 2013 la 8:36am

Claudia, minunat mă simt, dacă simți asta!

Comentariu publicat de Ninel Vrânceanu pe Mai 27, 2013 la 8:35am

Mulțumesc Maria! Mai visăm uneori...cu ochii deschiși!

 

Comentariu publicat de Claudia Cioca pe Mai 26, 2013 la 8:41pm

Minunate versuri.

Comentariu publicat de maria pe Mai 26, 2013 la 8:23pm

  Foarte frumos "ia-mi viata-n vise si-o traieste !"

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor