Din coasta lui m-ai desprins

O, Doamne!

Şi l-ai făcut să creadă

că totul i se cuvine

Ai trimis peste dînsul somnul

durere să nu simtă

Şi l-ai lăsat să creadă

că durere nu există

Te-ai îndurat de el, plictisitul

Dar ai uitat să-i spui

că nu pentru joaca lui

M-ai creat pe mine

Gîndindu-mă la omenire,

Simt cum mă înlănţuie frigul

Vizualizări: 57

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Luli pe Martie 13, 2010 la 11:55am
Din inima, pretuire!
Comentariu publicat de Viorel Ploesteanu pe Martie 13, 2010 la 11:53am
Mă bucur că nu sunteți supărată în urma comentariului meu. Nu sunt ateu, însă mă apucă uneori nebunia întrebărilor și a incertitudinilor. Aveți dreptate, viața este un miracol!
Comentariu publicat de Luli pe Martie 12, 2010 la 11:46pm
Daca îmi permiteti, nu le-as numi lipsuri. Ci mistere.
Este plin de mister miracolul vietii pe Terra.
Doar omul, asa, în general, nu întelege nimic din
profunzimea acestui miracol. Nu e cazul dumneavoastra,
fireste. Atîta vreme cît gîndul va este frunza, sunteti salvat
de la cecitatea universala.
Ma bucura faptul ca v-a placut micul meu
poem. Este si el un biet gînd-buburuza.
Comentariu publicat de Viorel Ploesteanu pe Martie 12, 2010 la 10:50pm
Este frumoasă povestea facerii, însă puțin cam naivă. N-aș vrea să vă supăr cu părerile mele, mai ales că eu cred că religia este necesară omului pentru a-i creiona un drum în viață. Pentru a-i da un sens acestei vieți. Sau, poate, pentru a ține haosul în frâu, deși nenumăratele războaie religioase tocmai asta au creat, haos.
Și-apoi, istoria, antropologia și arheologia ne oferă date care contrazic scrierile Bibliei. Ori Biblia este incompletă, ori cei care au scris-o au avut numeroase lipsuri.
Altfel, poezia dvs. este minunată! Paradoxal.
Comentariu publicat de Luli pe Martie 12, 2010 la 8:16pm
Experiment, dle Ploesteanu? Credeti ca experiment a fost?
Personal gasesc versetele Facerii de o frumusete lirica aparte.
El luat din tarîna, din materie, din minereu.
Ea luata din coasta lui, tot din materie, tot din minereu, dar din os peste care se suflase
deja viata. Poemul nu este complet. Parerea mea asupra desprinderii ei/mele din coasta lui
se regaseste într-un eseu (dramatic). Înca în manuscris.
Va multumesc pentru ca mi-ati luat în seama aceste farîme din ceea ce am descoperit foarte recent: lirismul ca
limbaj personal.
Cu bine,
Comentariu publicat de Viorel Ploesteanu pe Martie 12, 2010 la 7:00pm
Amândoi suntem un experiment,
distracția este a Lui.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor