DIN LUMEA BUNICII
 
Somnul se stinge în praful zăpezii
Când lupii se pierd prin păduri
Din văile lumii coboară  iezii
Pe cărări negre, prin hăuri
 
N-am dorit s-alungăm visele nopţii
Pe şei de cai albi  spre Apus
Prin tindă se joacă vioi nepoţii
Lumină  pe capul supus
 
Văd stoluri de ciori uşor zgribulite
Zbor prin aer încremenit
Frigul se-aşterne pe oale ciobite
Bunicul e cald pomenit
 
Dârele  de fum se joacă prin aer
Ca nişte zmei cu plete lungi
Femeia toarce alene din caier
Prosoape  brodate cu dungi
 
Cuvintele dorm peste ceasul de dor
Bătrâni trăiesc clipa vieţii
Pe fata iubirii din somn o ador
Aştept îndelung  profeţii.
 
Dumitru Timerman

Vizualizări: 43

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor