Mi-e  dor de soare ,sau poate de  tine,dar dacă tu ești soarele meu atunci mi-e dor de tine.Mi-e dor să  nu  torc amintiri cu tine,să nu  te văd în fiecare  trecător  .Mi-e  dor  să numai dau cu ochii de  tine pentru că   atunci cînd te văd îmi năvălesc lacrimiile și îmi bat în catargul sufletului .Cînd te văd uit că am promis  să nu te mai iubesc,și cînd numi mai amintesc aproape deloc decît dimineața  ,seara  și un pic la amiază de tine tu  revii încet la loc și  reîntorci ceea ce eu și așa nu pot uita.Îmi rămîne să aștept iarna atunci cînd  va fi frig și  apele vor îngheța,iar odată cu ele gîndul și iubirea mea  pentru tine.Îți place  atît de mult  să zîmbești cînd eu sufer ,să trăiești cînd eu mă  duc  în mormînt de vie???!!!Mi-e dor  să numi mai fie dor,să    pot dormi nopțiile  fără să nu mă gîndesc  la tine,din păcate nu pot închide   gîndul în colivie .Dorul  mă omoară,e cel mai mare dușman al meu,mă arde  și   în curînd nu veți strînge nimic din mine.Mi-e dor de iubirea  ta și acest  dor mă face  să nu  văd frumusețea lumii din jurul meu.Tu reprezinți lumina mea și dorul meu.

Mi-e dor de  mine cea care zămbea mereu,cea care alerga prin rouă  și se juca cu păpuși ,cea carea avea  sclipirea în ochi și genunchii  cu răni,dar  care  se vindecau.Uite că azi  nu  mai a răni pe genunchi,dar  pe suflet și vinovat ești tu!!Cel ult vroiam să cresc mare,să văd lumea cu alții ochii,să merg la școală,să pot  ajuta ,dar  nuștiam că să  fii mare înseamnă să suferi așa demult alegînd singură persoana care te distruge  zi de zi  chiar și prin lipsa ei în viața ta.Mi-e dor de zîmbetul meu copilăresc și nevinovat,dar de bună voie lam pus în valiză împreună cu inima mea și ți leam dat ca bonus pentru indiferența ta.Azi mi-e dor de tine mai mult ca niciodată,mi-e dor de glumele tale prostești asupra felului meu de a fi,mi-e dor de indiferența ta,de felul în care mă umileai,de acest mod de ați reprezenta atenția ta pentru mine.Mi-e dor de felul  tău de a mă face să plîng,mi-e dor de durerea ce mi o pricinuiești,am ajuns să mă hrănesc cu durere și să beau lacrimi,sunt sătulă și nici  nu am cum fi altfel,sătulă și numi e foame.Mi-e dor să mă trezesc dimineața și să merg cu plăcere lîngă cei pe care îi iubesc fără ca ei să-mi întoarcă spatele.Și de tine,sorioară îmi este dor pentru că  eu te iubesc  nespus de mult,chiar dacă la greu totdeauna mi ai întors spatele eu continui să fiu lîngă tine pentru că tu nu ai idee cît țin la tine,aș fi gata să-ți dau totul doarr să fii lingî mine.nu știi cît mi-ai lipsit n aceste 4 luni..Mi-e dor  de un gînd ce nu e despre tine.În jurul meu e atîta lume și totuși tu ai devenit univers meu.Scriu cu lacrimi aceste rînduri,pentru că acestea sunt florile priite de la tine,dar așa este unul iubește și scrie despre asta la fiecare colț ,altul iubește și suferă,iar altul își bate  joc.De ce nu putem fi nici măcar  prieteni,sipli prieteni,eu ți aș asculta temerile ,pveștiile tale de dragoste și ași zîmbi  cînd tu ai fi fericit,deși lumea sar prăbuși sub picioarele mele,și fiecare cuvîntul despre cît demulte o iubești mi ar face noduri,mar amuți,dar te aș susține mereu,dragul meu.Mi-e dor să aud cum mă strigi,chiar dacă știu că am fost o jucărie și  cum sa dovedit veche și urîtă.MI-E Dor să alerg prin iarba înnrourată ,,să mă murdăresc de înghețatî,să cad de pe bicicletă,să mă cuprindă cineva la piept ,dar și mai mult mi-e dor de tine  chiar dacă înseamnă să merg la moarte de bună voie.Mi-e dor și asta spune totul,mă macină,mă cerne și mă  goloște de tot  dorul tău,încetează să-mi  furi pînă și dorul,doar asta mai am ,defapt și asta e la tine.Ți-aș ierta totul,ași fă gata în genunchi să te rog dacă este nevoie numi lua dorul e unicul lucru care a rămas cu mine,atunci cînd chiar și sorioara mea,gîndul,inima am plecat .Mi-e dor ca întro zi să văd soarele,să mă încălzesc la razele lui  ,să încep  o nouă carte,un nou roman în care tu nu vei fi nici în  episoade.Mi-e dor să merg la școală și să intru în clasă cu plăcere știind că nu voi fi judecată după felul  cum arăt.Mi-e dor de un pic de indiferență  ,de prietenie și de  iubire una nouă și frumoasă,dar știu că nu te voi putea uita niciodată,că nimeni nu  mi te va înlocui.Mi-e dor de  fata zglobie care iubea ciocolata cu lapte,care zîmbea și se vedeau gropițele,dar fata asta a murit odată cu iubirea ta și acum este una care trăiește în așteptarea ta!Mă  iîntreb de ce tu mă înjosești,iar eu te iubesc ,simplu fiecare dăruie ceea ce va primi vreodată  și mi-e dor un dor sălbatic,dar mîine  nu o să-i fie dor.

Vizualizări: 47

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor