Sfâşierea începe

din locul în care rochia-mi cade pe umeri şi mai încolo

să-mi surpe întreg trupul cu o singură bataie de aripă a unui fluture monarh

când se întoarce

să depună în pielea mea caldă

zborul

ca o amintire care s-a adâncit până la sânge şi picură, pătându-mi buzele

şi tot ceea ce ating ele. 

Acum, drept vezi cum se zbate şi îl confirmi în inima ta. 

 

Zadarnic

m-ai descoperit într-o linie desăvârşită

care mă însoţeşte într-o presupusă călătorie

în orientul întunecat

să adun mătase cu ghiarele şi să scobesc acolo femeia şi frumuseţea ei.

 

Zadarnic m-ai închipuit cea mai frumoasă

când pielea mea acoperă praful

şi mă şterge.

Vizualizări: 119

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Zavalic Antonia pe Noiembrie 3, 2013 la 6:52pm

Mihai, Agafia mă bucur că aţi găsit acel ceva frumos în poemul meu. 

Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Noiembrie 3, 2013 la 11:58am

"m-ai descoperit într-o linie desăvârşită..........ca o amintire care s-a adâncit până la sânge şi picură, pătându-mi buzele" Frumos!

Comentariu publicat de Mihai Pamfil pe Noiembrie 3, 2013 la 11:47am

"Zadarnic m-ai închipuit cea mai frumoasă

când pielea mea acoperă praful

şi mă şterge."

Frumos, foarte frumos!

 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor