De cele mai multe ori refuzam sa consideram uitarea o defectiune a memoriei. Intr-o lucrare din '79 uitarea a fost ridicata chiar la rang de capacitate vitala, o conditie esentiala a fericirii. 

Memoria il copleseste pe om cu greutatea apasatoare a trecutului si dezvaluie acestuia cruzimea transformarii universale. Uitarea elibereaza vointa, acea forta care permite vietii sa se desfasoare. 

Capacitatea de a uita a fost definita in mod mai elaborat drept capacitatea de a te situa inafara timpului. Omul care reuseste sa se plaseze in pragul clipei prezente si care poate sa uite evenimentele trecutului va descoperi ce este fericirea. Cel care nu poate sa uite absolut nimic e condamnat sa vada pretutindeni transformarea, isi va pierde increderea in sine si se va rataci in torentul schimbarilor. Orice actiune implica uitarea la fel cum existenta a tot ce e viu are nevoie nu doar de lumina ci si de intuneric. A trai fara sa uiti e ca si cum ai trai fara sa dormi. E posibil sa traiesti fara amintiri si sa fii fericit. Omul nu poate trai fericit daca nu e capabil sa uite. Pentru a gusta nectarul clipei prezente omul trebuie sa se elibereze de trecut. Cel care nu ar putea uita nimic nu ar vedea decat distrugerea transformarilor si nu ar crede iluzia existentei, nu ar crede nici in propria existenta: ar vedea doar dizolvarea constanta a realitatii inconjuratoare. Prin urmare devine imposibil sa traiesti fara sa uiti.   

Un alt gand care ne impiedica sa fim fericiti e gandul mortii.

Doar eliberati de neliniste -prin intelepciune- putem gusta nectarul vietii mortale. 

<Ideea mortii nu are nici o importanta> : am putea sa ne obisnuim cu acest gand. 

Certitudinea ca moartea nu reprezinta absolut nimic ne face sa apreciem bucuriile vietii efemere si sa ne eliberam de dorinta nemuririi. Prin urmare nu mai exista nimic infricosator in viata omului care a inteles ca moartea ne elibereaza de orice senzatie. Suferim mai curand la ideea ca moartea ne va ajunge si pe noi la un moment dat. Nelinistea nu e in acest caz intemeiata pentru ca se bazeaza pe un fapt a carui iminenta nu creaza nici un prejudiciu pe parcursul vietii. 

Atata timp cat suntem vii moartea nu exista; atunci cand mortea va surveni noi nu vom mai fi. In  consecinta moartea nu are nici o legatura cu cei vii. Unica sursa a binelui si a raului e sensibilitatea noastra. A muri inseamna a fi lipsit de sensibilitate. Ne putem elibera deci de ideea care face ca moartea sa fie considerata gandul cel mai inspaimantator.

Cat de mult conteaza durata vietii in momentul mortii ? In momentul trecerii viata cea mai lunga devine la fel de importanta ca cea scurta. Momentul prezent e insa acelasi pentru noi toti. Trecutul apare extrem de redus, aproape nesemnificativ. In momentul mortii timpul prezent e unicul care piere pentru ca nu ar putea dispare ceva care nu exista precum trecutul (dizolvat) sau viitorul (inexistent). 

La nivelul eternitatii totul e identic si ciclic. Prin urmare nu conteaza pentru cat timp mentinem atentia asupra acelorasi lucruri pe durata vietii. Cel care a trait timp indelungat ca si acela care moare devreme pierde acelasi lucru. Momentul prezent e singurul lucru care ne apartine cu adevarat si pe care il pierdem in momemtul marii treceri: cand murim nu pierdem decat viata pe care o traim.   

Merita oare sa acordam importanta mortii doar pentru ca e ultimul eveniment al existentei noastre?

Poate fi doar un pretext care ne impiedica sa ne implicam pe deplin pe parcursul vietii. Atata timp cat respiram avem indatoriri. Singura solutie impotriva nelinistii produse de ideea de moarte e atitudinea fata de viata care trebuie privita in totalitatea ei: ne putem concentra asupra coerentei propriei vieti, asupra traseului existentei nu asupra destinatiei. Scopul vietii este viata insasi, concentrandu-ne   asupra experientelor si traind printre oameni.

Privind cu seriozitate moartea nu ne indepartam de ideea de viata ci intelegem pe deplin valoarea acesteia.

Apelul stimulant al vietii este ziua de astazi. Ideea de moarte stimuleaza existenta, ne face sa ne asumam momentul prezent in timp real. In acest fel nici o sarcina nu devine lipsita de importanta, nici un moment nu risca sa para efemer. Valoarea vietii e constientizata tocmai datorita gandului ca va lua sfarsit. La fel cum la apusul soarelui se lasa intunericul.

Constientizarea sensului existentei poate duce la exaltarea superficiala a senzualitatii, la un sentiment profund de neputinta sau la aprecierea totala a valorilor experientelor noastre. 

Un alt concept esential al vietii e acela de Adevar. Singurul adevar fundamental al realitatii e de transformare continua. Tot ce exista se schimba fara incetare. Ideea de adevar are rolul de a ascunde si de a impodobi conceptul de Fiinta cu scopul de a face posibila existenta ( pragmatism ).

<Suntem in mod continuu altcineva> sau altfel spus nu suntem niciodata aceiasi. Viata din trecut acopera ca o masca pe cea de astazi, o impodobeste. Din ea se desprinde Eul care evolueaza si se ridica precum fluturele din coconul sau.

In orice forma de viata exista o multitudine de forte care incearca constant sa se elibereze de ceea ce e vechi. Totul e in continua transformare. Nu acceptam acest adevar pentru ca vrem sa traim si sa ne afirmam propria identitate. Multe din adevarurile de altadata par drept greseli. Asta se datoreaza evolutiei Ratiunii de a fi.

Fiecare adevar e iluzoriu pentru ca urmeaza sa fie distrus de unul nou care isi va arata la randul sau lipsa de consistenta.

Prin intermediul ratiunii vointa de a trai va stabili adevarurile de care are nevoie. 

Omul e singur cu sine insusi si isi creeaza existenta in mod constant. Viata lui e viitorul vietii.

Viata omului nu poate fi decat ceea ce el si-a propus sa fie.    

 

    

Vizualizări: 45

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor