Erezia zborului de cursă cât mai lungă

 

Acasă nu-i doar un cuvânt care
înverzeşte-n fiecare primăvară
Acasă-i chiar pr
imăvara condiţiei

umane Locul de unde toţi ne înăl
ţăm Sperând că vom atinge cândva
cerul Nu ne reţine nimic Nici iarba
prin care ne jucăm Nici şcoala ce 
ne dă fiecăruia aripile potrivite Nici
lacrimile mamei Nici îmbrăţişările 
tatei Nici prima dragoste Toate ne
pregătesc pentru mare lansare
Mă rog Aripile ne cam strâng Ce
s-o mai lungim La revedere
Am zburat

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

 

 

 

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor