mă apropii de margini
marginile acelea deşirate
precum pozele roase la colţuri

nu mă mai tem de plecări
de întoarceri mă tem cel mai tare

mă mai tem uneori noaptea
de pietrele acelea pe care scrie ceva
n-ai să mă vezi nici azi sau nu te voi uita nicicând

las iubirea desculţă să-şi facă de cap
pe cealaltă jumătate de lună
aici pe pământ s-ar pierde între margini

ca şi cum aş avea aripi încerc trecerea de porţi
pe tălpi acolo unde trebuia să fie sărutul e rană
şi mai am fix atâtea respiraţii cât să-mi ajungă până la graniţă

despre florile de câmp am aflat că sunt singure
şi mor ne-nchipuit de sus fără pietre
despre pisicile negre ştiu sigur că s-au retras în nord
cel ce credea că a învăţat să zboare e plecat pe pustii
iar ferestrele casei sunt acoperite mereu cu ziare

eu am rămas în sâmburi
fără pământ
printre pietrele de care am grijă
să nu crească

 

 

Vizualizări: 30

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor