File din istoria Iasiului...Zile de Sabat in Targul Cucului

File din istoria Iasiului

ZILE DE SABAT IN TARGUL CUCULUI

 

La rascrucea vanturilor din Targul Cucului se oploseau un sir de cafenele-ceainarii cu cateva samavoare aliniate pe tejghea. Acestea fierbeau permanent. Toate vindeau cafea, ceai, si iarna chiar un uncrop ieftin – un pahar de apa simpla, clocotita. Il beau sutele de someri, lucratori si meseriasi, o multime de oameni necajiti in cautare zadarnica de lucru.

 

Cele mai mari locante, cum era vestita cafenea Sirman, din Aron Voda, langa scoala Talmud Tora, pentru a satisface placerea clientilor aveau si mici scene amenajate pe cateva butoaie acoperite cu scanduri negeluite. Pe ele se produceau artisti ambulanti, cantareti trubaduri si feluriti boscari.

 

In apropiere, functiona si celebra carciuma cu gradina Feiga Papis, pe firma careia scria: „Vin si fripturi boieresti. Cine e boier intra si iese tot boier. Cine nu e boier sa nu intre, daca vrea sa ramana tot ce-a fost”. Era renumita pentru vinurile dibuite prin toate beciurile Moldovei, fripturile si muraturile sale pe care, potrvit jupanului Elic, amfitrionul: „nici Parizul nu le avea”. Le servea o fetiscana Tincuta, adusa de la munte si le canta vestitul cobzar Neculai Presu de la Neamt.

 

Afluenta deosebita aveau cofetariile cu prajituri clasice, ieftine, cu alvita si susan, dar si cu teribilul kighel din taieti, stafide si zahar ars – bunatatea Sabatului – ori delicioasa leicheh – pandişpan pufait cu multa pulbere de zahar. Apoi se bea, de sete, un pahar de suc natural, stors in fata clientului, cu o presa de mana, dintr-un strugure rascopt sau dintr-o portocala roscovana, ca in Tara Fagaduintei.

 

Hoinareau prin Targul Cucului si cei mai saraci vizitatori, multumiti sa dea de dusca o cana din vestitul bors evreiesc din sfecla rosie – lichidul sangeriu – mai grozav decat vinul. Se gasea la dugheana madamei Ghetl din Podul de Fier si cvasul ei de mere, mai bun decat sampania Mott, care era faimosa prin 1938 si se vindea peste tot.

 

Nu puteau fi ocolite nici Pestera Fericirii a lui Fischer de la intalnirea strazilor Aron Voda si Basota cu hrube peste hrube intinse pe sub tot dealul – dupa unii pana la Golia – si nici cele cateva carciumioare, de la Podul de Fier, mai sus de strada Brandusa ori din dealul strazii Vantu, unde vecuia Hanul Alistar.

 

Pe langa mancarurile romanesti, la Alistar vizitatorii gaseau si pe cele evreiesti, cu supa de galuste si patrunjel verde, friptura de gasca pe pat de fasole si un harbuz murat ori faimoasa stiuca umpluta, insotita de un tlager de hrean. Pofta de mancare se deschidea cu o cescuta de bronfin – un rachiu dulceag evreiesc – iar mancarurile se udau cu un pahar de vin vechi sau mai degraba cu o halba de bere neagra de casa ori cu un Caramel – bere fara alcool, speciala pentru Sabat – zacuita in cine mai stia ce fabricuta dosita prin vreo catacomba de pe ulitele dealului Morilor de Vant, bortelit de pivnite, hrube, lutarii si nisiparii.

 

Sambata prin unele carciumi intra cate un pici cu o sticla goala intr-o mana si o moneda in alta, poftind o jumatate de vin pentru Havdala si o tulea rapid acasa. Pe seama acestor clienti, la vreme de criza tot mai rari, carciumarii povesteau si o snoava. Mai demult, intr-o zi, un tata si-a trimis baiatul sa aduca o jumatate de vin pentru Havdala (incheierea Sabatului cand se spunea o rugaciune deasupra unei cupe de vin in care se stingeau apoi si lumanarile), dar acesta nu se clintea asteptand banii. Cum parintele nu-i „gasea”, i-ar fi spus ca pentru bani oricine poate procura vin, dar el fiind doar un copil destept, sa incerce o minune si sa-l procure fara bani (banuind ca o sa ia pe credit). Pustiul a plecat, dar s-a intors cu sticla tot goala. Intrebat, de ce , a raspuns: Tata, cu vin, oricine face Havdala. O minune ar fi daca ai face-o cu apa. E si mai ieftin si mai sanatos, cum scrie si in cartile noastre! Parintelui i-a placut ideea, cat si altora ca el, la fel de „bogati”, lasand adesea crasmarii sa duca dorul Havdalei.

 

Petru Iosipescu

 

 

Vizualizări: 192

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor