O duc rău
de la o vreme,
mă plouă pe suflet,
mă ninge pe inima-n scâncet,
mă brăzdându-mă-n hău
de singurătate, blesteme...

Și-mi caut vina,
am ochii întorși în orbite
și-n negru
nu văd nimic de integru
și-mi termin benzina...
am pană de vise sfârșite.

Am lipsă de tonus
mai mult decât fizic;
nu zbor,
nimic n-am ușor!
Sunt eu? Nu sunt, nu-s!...
Am respir ca de ftizic.

Nu mă-mpac,
lumea-i alta;
n-am unchi nici mătuși,
în Car Mare sunt duși
trași de-un vârcolac...
De piatră le-i halta...

Salvarea...
Cunosc resuscitarea
însă nu se-aplică;
vârsta-mi abdică,
rămân cu visarea
doar de rău... Teroarea...
20.02.2011

Vizualizări: 18

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Daniel Aurelian Rădulescu pe Mai 18, 2012 la 1:22pm
... e un pasaj
ca altele, în derulaj...

Aprecieri nemărginite pentru... remontaj!
Comentariu publicat de Maria Odorescu pe Mai 18, 2012 la 1:17am

O! prietene nu te căina

e o pasă proastă dar trecătoare în viaţa ta,

nu-ţi mai căuta tu nici o vină

nu da vina pe benzină

scutură-te tu un pic,

eu te ştiam că eşti voinic.

Deci scoală sus şi hai la luptă

lasă vîrsta la o parte,

ce să mai zic eu la 61 de ani?

De mătuşă n-ai, sunt eu!, şi mamă şi soră

singur nu vei fi,

cînd tu mă chemi eu spun

PREZENT; mătuşa de serviciu,....OM

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor