Va straluci cat timp nu va fi suparata,

Cu gleznele subtiri colinda lumea toata,

Si are buze purpurii - Craiasa din povesti,

Se infioara ramul, cat de frumoasa esti!

Sa ma cuprinzi, asemeni aripilor ingeresti,

In ale tale brate. Lasand ninsoare la feresti,

In rochia-ti de clestar sa fii tu imbracata,

Sa fluturi trena alba peste natura-ndoliata.

Langa soba zabovesc mazgalind o foaie,

Gandurile-mi fugaresc si trupul mi se moaie,

Bati in geam si ma curtezi cu florile de gheata,

De m-ai atinge o secunda as reveni la viata!

Insa n-am deschis si te-ai mahnit indata,

Nu am stiut ca un sarut te va topi pe toata;

-Sa fie ger! Tu ai tunat. Vuiesti si biciuiesti,

Vina mea-i de neiertat, dar tot perfecta esti.

Suflul tau, atat de rece, m-ar preschimba-n statuie,

Si daca vin la tine acum, din morti nu mai invie

Inima mea, iar trupul meu o piatra ar fi,

Si de mi-ai fi mireasa, o data-n an ne-om intalni!

De in sloi ma voi schimba de la a ta iubire,

In anul ce vei reveni nu vei gasi un mire,

Caci picaturi as deveni dupa a ta plecare,

Absorbite in pamant ori ratacite-n mare!

Ma cufund in framantari, timpul mi-e amic,

Fara ea in mintea mea nu mai simt nimic.

Uite asa ma trece un tremor dulce-amarui,

Fara tine, draga mea, sunt al nimanui!

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor