Magnolia în parc e înflorită

Și adieri vernale se strecoară

Prin geamuri ce-s deschise-ntâia oară

De dragul primăverii ce-i sosită.

 

Magie este tot ce mă-mpresoară,

În suflet pacea mi-e nemărginită,

Furat de-a frumuseților ispită

Dragi amintiri încep ca să mă doară.

 

Pământul ud sămânța o așteaptă

Să o clocească până la-ncolțire,

Din ea să crească planta verde, aptă

Să pot avea un dram de mulțumire.

 

O toamnă care vine-ntârziată,

Întotdeauna cred că e bogată!

Ioan Friciu

 

 

Vizualizări: 32

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor