"Gringo Justice"! (Whole Life Tariff II)

         Cu ocazia investigatiilor mele legate de atacul terorist din 11 septembrie 2001 in SUA, dupa un deceniu de la evenimentul istoric fara precedent, in vara anului 2011, printr-o filiera mai mult sau mai putin conventionala am ajuns la Pachuca de Soto (Statul Hidalgo, cca 21.000 de km2 , respectiv, 2,7 milioane de locuitori, in centrul Estados Unidos Mexicanos, la cca 100 de km nord de Mexico City), cu ajutorul unui vechi prieten, Matiniano-Rodrigo Martinez, din Mexico City, fost politist, un profesionist, detectiv privat influent cu contacte multiple in cadrul serviciilor secrete americane (A se vedea si ciclul de articole consacrat deceniului post-atentate: "Un deceniu de terorism si antiterorism american": http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...)  

         La caderea serii, pe o straduta ingusta, nepietruita si prafuita, undeva intr-un cartier periferic in sudul zonei metropolitane (cca 550.000 de loc si 1.400 km2), nu foarte departe de fostele birouri (dezafectate) ale unei mine de argint, ne-am intalnit la un bar  (izolat si aproape gol), cu un individ pe nume Torrel Miguel Jr., care pretindea ca sora ei, Maria Sandoz, din San Luis Potosi (unul dintre cele 31 de state federale ale Mexicului, langa Hidalgo, tot cu traditie miniera) ar avea un vecin, fost politist, declarat "mort pentru patrie" (in WTC7) de catre "Jandarmii Lumii", in timpul atentelor teroriste de la New York din 11 septembrie 2001 !

         Aflat la o masa retrasa intr-unul dintre colturile neiluminate ale barului (in care din cauza fumului de tigara, era imposibil sa-l vezi !), mestecand paste picante dintr-o farfurie imensa, cu o sticla de desperados in mana stanga (si una sparta pe linga scaunul lui), imediat dupa ce am intrat pe usa, pentru a nu-l indispune (ca as putea reprezenta justitia americana), Martiniano a strigat catre el pe un ton prietenos: "Miguet, he is not the Gringo Justice ! Is a amigos from France "!

         Pentru a mobila tacerea din bar, Miguet, pe un ton degajat, indifferent, s-a luat de Florence Cassez: "France no friend, because Florence Cassez it’s guilty of belonging to the kidnapping gang Los Zodiaco. She is currently serving a 60-year sentence for the crimes of kidnapping, organized crime and illegal possession of firearms, and, on 9 March 2009, during Nicolas Sarkozy’s visit to Mexico, he requested that Cassez be transferred to a French prison, something she may be entitled to under the 1983 Strasbourg Convention on the Transfer of Sentenced Persons, signed by both France and Mexico."

         De fapt, Florence-Marie-Louise Cassez-Crepin, cetateana franceza, a fost arestata in compania conoscutului infractor Israel Vallarta Cisneros (a carei prietena intima era considerata !), seful unei bande (armate) de crima organizata specializata in rapiri si sechestrari de persoane, pe 8 decembrie 2005, pe o autoruta la cca 50 de km de Mexico City, fiind condamnata in prima instanta, pe 25 aprilie 2008 (dupa un proces care are durat peste 18 luni, 15 februarie 2006-27 octombrie 2007), la 96 de ani de inchisoare (cum in "Mexican Justice" nu exista contopirea pedepselor), sanctiune penala redusa in apel de catre CMSJ (Curtea Mexicana Suprema de Justitie), pe 4 martie 2009 la 60 de ani de recluziune criminala (pedeapsa maxima "in timp" in Mexic).

Interventia Presedintelui francez Nicolas Sarkozy pentru transferul lui Florence Cassez intr-o inchisoare din Franta, dupa aceasta decizie a CMSJ conform Conventiei de la Strasbourg din 21 martie 1983 (semnata de catre Franta pe 27 aprilie 1983 si ratificata pe 11 februarie 1985, in vigoare incepand de la 1 iulie 1985), la care Mexicul a aderat numai pe 13 iulie 2007 (in vigoare de la 1 noiembrie 2007), a fost perceputa prost de catre societatea civila mexicana, mai exact ca o amenintare de natura politico-economica  din partea Frantei !

In sfarsit, pentru a destinde atmosfera, relativ incordata, am intervenit, spunandu-i lui Miguel, ca eu de fapt vin din Romania (via France !), din "Traian Basescu’s Country", la care spre surpriza noastra ne-a replicat zambind in engleza lui "ireprosabila": "It’s ok my friend ! I do not know who is Basescu, but I know that Romanian Justice is as bad and corrupt as the Mexican Justice, here is a reason to be partners! "

PREAMBUL

 

Comparativ, cu modelul "inchizitoriu" al justitiei franceze care, intr-o mai mare sau mica masura, domina sistemului judiciar (juridic) in tarile care au cunoscut inchizitia (si nu numai !), dreptul in SUA este inspirat din sistemul anglo-saxon de tip jurisprudenta "common law", unul dintre cele cinci tipuri de sisteme judiciare (juridice)  fundamentale practicate in tarile lumii (care includ atat aparatul jurisdictional cat si cel nejurisdictional): dreptul romano-civilist (avand ca componente : dreptul roman, dreptul canonic, respectiv, dreptul civilist de tip roman, in : Franta, Benelux, Italia, Spania, America Centrala si Latina, Quebec-Canada, Luisiana-SUA, etc. ; de tip germanic, in : Germania, Austria, Elvetia, Croatia, Grecia, Turcia, Tarile Orientului mijlociu, etc. ; de tip scandinav, in : Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, etc.), dreptul religios (in special, cel musulman, in : Arabia Saudita, Egipt, India, Iran, Libia, Maroc, Pakistan, Sudan, Siria, etc. ;  respectiv, cel talmudic : in Isarel), dreptul cutumiar (totalitatea regulilor juridice nescrise formate in practica vietii sociale si transmise, din generatie in generatie, prin traditie), respectiv, sistemul juridic mixt (bijurisdictional : civilist-common law, in: Africa de Sud, Cipru, Scotia-Marea Britanie, Israel, Luisiana-SUA, Malta, Filipine, Porto Rico, Quebec-Canada, Sri Lanka, Tailanda, etc.; civilist-cutumiar, in: Burkina Faso, Etiopia, Gabon, Guineele, Indonesia, Madagascar, Mali, Niger, RDC, Ruanda, Senegal, Taiwan, Togo, Burundi, Republica Congo, Correa de Nord, Coasta de Fildes, etc.; civilist-religios, in: Afganistan, Algeria, Insulele Comore, Djibuti, Iordania, Bahrein, Maroc-dreptul islamic, francez si spaniol, Egipt, Siria si Mauritania-dreptul islamic si cel francez, Oman, etc.; respectiv, common law-religios, in: Bangladesh, Brunei, Gambia, India, Malaezia, Nigeria, Pakistan, Qatar, etc.).

Find insa un stat federal, SUA dispun simultan, pe de-o parte, de un drept federal american, al carui for cel mai inalt este Curtea Suprema Federala de Justitie, iar pe de alta parte, de un drept specific (caracteristic) fiecarui stat. (A se vedea si articolul : http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...).

 

APROFUNDAREA DOSARULUI

 

La originea Common Law (Commune Ley, adoptat si de catre majoritatea natiunilor din Commonwealth, din epoca coloniala) consituit esentialmente pe jurisprudenta (in opozitie cu dreptul civilist) aplicat de catre magistratii (judecatori)  care statueaza in tribunale din Marea Britanie (mai putin in Scotia), Irlanda, Canada (mai putin in Quebec), SUA (mai putin in Luisiana si Porto Rico), este dreptul englezesc, sistemul juridic specific Angliei si Tarii Galilor (doua natiuni constitutive ale Marii Britaniei, membra a UE), introdus in SUA inainte de Revolutia Americana (1776-1783), care face parte si acum din dreptul american.

In majoritatea tarilor Uniunii Europene sistemul juridic este bazat pe dreptul civil, cea mai veche lege in vigoare fiind Distress Act din 1267, care face parte din Malborough Status, promulgat de catre Henri III al Angliei, respectiv, cele trei sectiuni ale Magna Carta, semnata in 1215, promulgate in 1297.

In virtutea clauzei de suprematie (art.VI din Constitutia SUA), dreptul federal al SUA, primeaza in raport cu dreptul statelor componente. 

In concluzie, in cazul contradictiilor care ar putea apare la nivel federal, in mod evident, Constitutia federala, primeaza in raport cu constititiile, ca de-altfel si Legislatia federala in raport cu legislatiile statelor membre ale SUA, in care exista patru principale surse de drept: Constitutia SUA, Legislatia, Regulatiile Administrative si Common Law.

In mod analog, daca fiecare stat dispune de proprioul sau sistem jurdic cu forul sau suprem: Curtea Suprema de Justitie, sistemul juridic federal american, in fruntea caruia se afla Curtea Suprema Federala de Justitie, primeaza in raport cu curtile supreme de justitie ale statelor componente.

Curtea Suprema a SUA (Supreme Court of the United States –SCOTUS, sau United States Supreme Court-USSC), cu sediul la Washington, este cel mai inalt for juridic (cu membri sai numiti pe viata de catre Presedintele SUA, cu acordul Senatului!), conform art.III din Constitutia SUA, autorizata de catre Congres, avand deviza "Equal Justice under Law" (Egalitate in fata legii).

Ea dispune de un Presedinte (Chief Justice of The United States) si de opt judecatori numiti Associates Justices of the Supreme Court.

Anual, cca 33 de milioane de dosare sunt judecate de catre tribunalele statelor membre ale SUA si cca 800.000 ajung in fata Curtii Federale de Justie, care, evident, nu este o Curte de Apel pentru Curtile de justitie ale statelor.

In functie de natura dosarului, precum de elementele pe care el contine, este stabilita jurisdictia care are competenta teritoriala pentru a-l judeca: tribunalul unui stat  sau tribunal federal.

Curtile Federale de Apel al SUA (USCA- United States Courts of Appeals), in numar de 13, dispunand de 180 de magistrati numiti de catre Presedintele SUA (dintre care trei participa la fiecare proces) sunt jurisdictiile de recurs ale AJFS (Sistemului Judiciar Federal American) si staueaza asupra dosarelor judecate (in prima instanta) de catre cele 94 USDC (United States District Court)

Judecatorii si Procurorii (alesi sau numiti) care statueaza in Tribunalele federale in fiecare dintre state, cunoscute sub numele de USDC (United States District Court), nu-si pot pierde locurile datorita unei proceduri de "impeachment" (punere sub acuzare a unui inalt functionar al statului).

Judecatorii a 39 de State sunt alesi ca si Procurorii (District Attorney), iar finantarea campaniilor electoral ating ordinal a catorva sute de milioane de $US.

Procurorii (prosecutors) sistemului federal fac parte din Departamentul Justitiei al ramurii executive a puterii in stat.

Procurorul General (General Attorney), patronul (seful) Departamentului de Justie (in cadrul caruia functioneaza si FBI-Federal Bureau of Investigation care ancheteaza crimele comise contra SUA), ca de-altfel si Procurorii principali (chief prosecutors) ale tribunalelor federale de district, avocati (Attorneys) ai SUA, sunt numiti de catre presedintele SUA, cu confirmarea Senatului.

Fiecare stat dispune de propriul General Attorney, care este ales, in general, de catre cetateni.

Avand in vedere faptul ca sistemul juridic american este bazat pe principiile "contradictiei" si "negocierii pedepselor", rolul avocatului la un process este extrem de important.

Orice persoana, poate fi propriul sau avocat, insa, mai ales in procesele dificile (complexe), ea are nevoie de un avocat agreat si experimentat care sa fie eficace.

Daca el nu-si permite acest lucru (din motive financiare), ea poate tenta sa obtina unul, via unei agentii de asistenta gratuita (asociatii de studenti-avocati), mai putin daca este vorba de o crima comisa, caz in care tribunalul sau PDB (Public Defender Bureau) îi pune unul din oficiu la dispozitie.

Avocatii americani sunt agreati in statele in care isi exercita profesiunea.

Nu exista in SUA un organism national insarcinta cu agrearea lor.

Majoritatea statelor solicita candidatilor pentru a fi agreati, o diploma in drept (Juris Doctor), care poate fi obtinuta la o facultate de drept recunoscuta (acreditata).

O diploma en drept in SUA este o diploma postuniversitara, obtinuta in trei ani de studii suplimentare (dupa obtinerea in prealabil a unei diplome universitare in patru ani), fiecare avocat putand opta sa profeseze in orice domeniu al dreptului.

In ceea ce priveste dreptul penal, el a devenit din ce in ce mai represiv, in special incepand cu anii 1970, iar ulterior sub administratia Ronald Reagen (6 februarie 1911-5 iunie 2004, al 40-lea Presedinte al SUA : 20 ianuarie 1981-20 ianuarie 1989, succesorul lui James H. Carter si precedesorul lui George W. H. Bush), cand erau in voga sloganele:  "get tough on crime", "War on Drugs", sau ulterior "The broken windows theory", "Zero tolerance", mediatizate intens de catre Primaria de la New York prin intermediul lui Rudolph Giuliani (1994-2001).

In 1994, in Statul California a fost adoptata legea Three-strikes law (Three-strikes and you're out!), ulterior generalizata in 25 de state, care permitea "Gringo’s Justice" sa condamne la RCV (Inchisoare pe viata) un criminal la cel de-al treilea delict (crima) comis(a).

Introdus aproape simultan, Plea Bargaining (caracteristic sistemului juridic anglo-saxon) si utilizat in cca 90% in cazul procedurilor penale in SUA, permite magistratilor (judecatorilor, procurorilor) negocierea pedepselor (in general reducerea lor!), in cazul in care inculpatul isi recunoaste vina, un model "mportat" si in noul cod elvetian de procedura penala din 5 octombrie 2007 (intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2011), in cadrul unei proceduri simplificate (art.358).

Acest sistem complex al "Gringo’s Justice" (Miguel), putin tolerant, in raport cu cel de tip inchizitorial francez (!) face ca rata incarcerarii in SUA sa fie cea mai ridicata din lume. (Dintre tarile industrializate si democratice, in care exista o evidenta clara, precum si o transparenta totala, legate de mediul carceral)

Daca in 1975, in SUA erau incarcerati, cca un sfert de million de persoane, in 1995 numarul lor era de cca un million, pentru ca in 2005 numarul lor sa se dubleze, iar astazi populatia carcerala (peste jumatate afro-americani si un sfert sud-americani), sa reprezinte 0,8% din populatia tarii (ceva mai mult de doua milioane si jumatate, adica cat cea chineza : cca 1,7 milioane de detinuti si cea rusa: cca 800.000, la un loc !) sau egala cu cea a Crimeei (Republica autonoma in Ucraina) sau numarul copiilor care lucreaza in America Centrala (in principiu in sectorul agricol, in conditii deosebit de grele si periculoase, dintre care 21% minori intre 5-17 ani in Guatemala, 15% in Honduras, 13% in Nicaragua, 10% in Belize, 7% in Panama, 6% in Salvador si 5% in Costa Rica), respectiv, numarul somalienilor care au nevoie de o asistenta umanitara de urgenta.

In 49 din 50 de state, mai putin Alaska, se aplica LWOP-Life Without Parole, o "alternativa" la pedeapsa cu moartea.

New Mexico, a adoptat-o in 2009, dupa abolirea Pedepsei Capitale, iar sapte state : California, Florida, Illinois, Luisiana, Michigan si Pensilvania dispun de peste 1000 de LWOP.

LWOP este sanctiunea penala minima pentru crima agravata in 26 dintre state, inclusiv in acelea in care nu exista Pedeapsa Capitala ; a se vedea si : http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...; http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art....

 Estimam ca in SUA exista cca 130.000 de condamnati la RCV din care 26% ar fi condamnati la RCVI, in raport cu numarul celor condamnati la moarte pe intreg teritoriul tarii, in jur de 3.350.

Aproximativ 7.500 de persoane sunt condamnate la RCV pentru crime comise inainte de 18 ani, din care 2.220 executa o RCVI, 71 dintre ei avand mai putin de 14 ani in momentul comiterii crimelor.

In 2010, Curtea Suprema a SUA in Dosarul Graham V. Florida a decis ca un minor nu poate fi condamnat la RCVI, adica la inchisoare pe viata, incompresibila, deci fara posbilitatea eliberarii conditionate sub control judiciar, fara sa fi comis infractiunea de omucidere, ci numai tentativa de omucidere, in aceasta situatie aflandu-se in SUA, 111 minori, din care 77 in Florida, iar restul in alte 10 State, 2 dintre ei avand mai putin de 13 ani in momentul comiterii infractiunii.

In SUA, 37 dintre sate aplica aceasta sanctiune, plus Districtul Columbia.

In cazul persoanelor inculpate care nu-si permit din punct de vedere financiar sa angajeze un avocat, exista ajutorul jurisdictional, asigurat, in majoritatea cazurilor de catre asociatii private sau de catre Legal Clinic, compus din studenti in drept (care in jurisdictia franceza este asigurat, automat, de catre stat la solicitarea acestuia!), care desi in parte este institutionalizat via Legal Service Corporation, el nu acopera decat cca 1/5 din nevoi.

In SUA, in cadrul jurisdictiei americane, exista si cateva exceptii privind legislatiile statelor membre.

In special in Luisiana (fosta colonie franceza), care este inspirata din Codul Napoleonian, sau in Porto Rico (stat liber din Antilele Mari, cca 9.000 km2 si 4 milioane de locuitori, asociat SUA, cu un statut de Commonwealth) in care dreptul este inspirit din dreptul civil continental.

In alte state, care inainte au apartinut Mexicului (California, Nevada, Arizona, Noul Mexic, Texas) exte o bijurisdictie de tip common law-civil law, in special in cazul regimului comunitar al casatoriilor care isi are originea in dreptul civilist.

In ceea ce priveste PPA (Parcul Penitenciar American), el este impartit in IF (Inchisori Federale) girate de catre FBP (Federal Bureau of Prisons), precum si inchisori proprii fiecarui stat membru al SUA.

Inca in 2004, peste un sfert din prizonierii americani erau incarcerate pentru consum sau trafic de stupefiante, iar numarul acestora era de cca 57% in IF in 2009, pentru ca astazi sa scada la jumatate!

In anii 1980 legea privind consumul de stupefiante a introdus o disparitate de la 1 la 100 in ceea ce priveste crack-ul si cocaina, avand in vedere faptul ca pedeapsa era aceasi pentru 5 grame de crack, respectiv, jumatate de kg de cocaina : cinci ani de inchisoare, conform legii federale, avand ca efect o discriminare etnica in raprt cu afro-americanii care reprezentau cca 85% dintre cei condamnati pentru posesiune de crack, in timp ce ei nu reprezentau decat ceva mai putin de 1/3 dintre cei condamnati pentru posesiune de cocaina.

In IF-urile din SUA, in 2011 erau incarcerati aproape un sfert de million de persoane (93,5% barbati si 6,5% femei, cca 715 persoane/100.000 de locuitori), dintre care aproape o treime nu erau cetateni americani si ceva mai putin de o cincime erau originari din Mexic.

Conform unor documente ale OIP (Observatorul International al Inchisoarilor), aproape 60% erau caucazieni (dintre cei straini) ; 33,5% hispanici (atat americani cat si straini) ; 38% afro-americani ; 1,8% amerindieni si 1,7% asiatici.

Pentru comparatie, din informatiile pe care le detinem, numarul celor incarcerati pentru 100.000 de locuitori ar fi de : 532 in Rusia, 142 in Marea Britanie, 118 in China si 91 in Franta.

Insa, daca populatia carcerala a crescut pana in 2008, numarul minorilor incarcerati a scazut dupa 1999.

Astfel, daca numarul minorilor incarcerati in 1999 era de 107.667 (93.114 de sex masculin si 14.553 feminin), in 2008, numarul lor era numai de 91.617 (78.980 de sex masculin si 12.637 feminin).

Conform unui studiu realizat de catre HRW (Human Rights Watch) si AI (Amnesty International) datat din 12 octombrie 2005, la care am avut acces, cca 2.230 de detinuti erau minori in momentul comiterii crimelor (cel mai mare numar din toate tarile lumii !) pentru care ei au fost condamnati la inchisoare pe viata fara posibilitatea eliberarii conditionate sub control judiciar, in contradictie cu Conventia Relativa la Drepturile Copilului, care nu a fost ratificata de catre SUA.

Numai trei state in lume aplica aceasta pedeapsa : Africa de Sud, Tanzania si Israel (vezi si articolul asociat al autorului pe aceasta tematica : http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...).

In SUA, cele mai multe condamnari de acest tip gasim in statele : Virginia, Luisiana si in Michigan.

In ceea ce priveste izolarea detinutilor in mediul carceral este si ea un fenomen des utilizat in inchisorile americane, ceea ce in IF este limitata la 60 de zile, 24h/24h.

Aproape 3% (in medie) dintre cei condamnati sunt incarcerati in celule disciplinare (acest procent fiind de aproape 7% in Statul New York, cu o durata medie de cinci luni si fara nicio limitare in timp, care ocupa locul trei din acest punct de vedere dupa California si Texas !) in care au loc intre 55% -65% din sinucideri.

Putem mentiona aici Lemuel Warren Smith, de origine afro-americana (nascut pe 23 iulie la Amsterdam, New York), un serial-killer (autor a sase crime), condamnat la moarte (cu pedeapsa comutata, la inchisoare pe viata) pe 19 august 1977, care a petrecut 20 de ani (1983-2003) in cartier disciplinar pentru uciderea unui gardian (Denis Foley, Lemuel Smith and the Compulsion to Kill: The Forensic Story of a Multiple Personality Serial Killer, New Lietrim House Publishing, LLC ISBN 0-9722383-0-1)

 

COMENTARIUL AUTORULUI

 

SUA, dispun insa si de o serie de centre de detentie (o retea mondiala mai putin mediatizata,  girata de catre CIA in opt state), cunoscute sub numele de : "black sites", rezervate teroristilor (in care ar fi detinuti intr-un total secret cca 35 de persoane), care lor le permite sa scape de legislatiile tarilor lor de origine, in care sunt violate drepturile fundamentale ale omului.

In sfarsit, in ciuda sistemului juridic "inchizitorial", mentiunt in Franta de secole, in raport cu "Gringo Justice", ea pare a fi mult mai blanda si "umana", cel putin la prima vedere !

In aceasta privinta, putem mentiona propunerea lui Jean-Michel Delaru, Controlorul general al inchisorilor din Franta, publicata recent (pe 13 iunie 2012), conform careia, pentru descongestionarea parcului carceral francez (un record absolut : 67.073 detinuti pentru 57.170 de locuri), ar trebui amnestiati cei care sunt condamnati la pedepse mai mici de sase luni, respectiv, cei condamnati care au mai putin de doi ani de executat in penitenciar.

Pe de-o parte insa, o aemenea decizie ar putea crea serioase probleme victimelor, iar pe de alta parte, ar putea favoriza recidiva, pentru ca in mai putin de sase luni este putin probabil ca un detinut care a comis o crima (un delict) sa poate fi responsabilizat pentru actul sau (sau actele sale).

In alte ordine de idei insa, conditiile de detentie (suprapopularea in mediul carceral, in special, in preventiv !), impiedica personalul supraveghetor (gardienii) sa-si indeplineasca corect misiunea, ceea ce ar putea avea un efect negativ in privinta reinsertiunii in societate ai celor eliberati (amnestiati) "inainte de termen" !

Sindicatele ar prefera pedepsele alternative in "spatii deschise", considerate mult mai eficace, cum ar fi: activitatea lucrativa in interes general (in folosul comunitatii), obligativitatea tratamentului (in cazul in care situatia o impune : alcoolism, toxicomanie, afectiuni psihologice, labilitate psihica, etc.), obligativitatea muncii, indemnizarii  victimelor sau portul bratarei electronice, privilegiate in cazul pedepselor mici de inchisoare. (A se vedea si articolul detaliat al autorului legat de aceasta tematica  : http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...)

Mentionam aici ca din cele 196 de centre priviate de libertate al Complexului Carceral francez, 102, se confrunta cu suprapopulare, iar cele mai aglomerate (suprapopulate intr-un procent intre 150-180%) sunt Centrele de Detentie Preventive (Maisons d’Arrêt), in care alaturi de cei incarcerati in preventiv (cum ar fi cazul, conform legii), sunt incarcerati si detinutii condamnati la pedepse scurte de inchisoare (in general sub un an sau maximum doi), in cadrul procedurilor penale corectionale.

 

                                            

                                              

                                          

 

Vizualizări: 191

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Constantin Vizonie pe Octombrie 27, 2012 la 8:36am

In sfarsit, pentru a destinde atmosfera, relativ incordata, am intervenit, spunandu-i lui Miguel, ca eu de fapt vin din Romania (via France !), din "Traian Basescu’s Country", la care spre surpriza noastra ne-a replicat zambind in engleza lui "ireprosabila": "It’s ok my friend ! I do not know who is Basescu, but I know that Romanian Justice is as bad and corrupt as the Mexican Justice, here is a reason to be partners! "

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor