Doamne ajută. Sunt bucuros să vă văd aici, în lăcaşul celui ce a murit pentru a ne fi de folos. Nu e nume mai des pomenit de neamul nostru ca numele său. Orice moldovean rosteşte măcar de zece-douăzeci ori pe zi „Ei, hai!” sau „Haide, măi”, „Haide-hai!” ori „Hai, davai!”. Ce să faci, dacă suntem un neam haios şi hai-ul ne stă în oase.

   De unde se trage această înclinare către „hai” nu ştie nimeni. Unii spun că e o rămăşiţă a tătarilor no-hai, alţii – că ar fi o expresie derivată din numele evreiesc Haim, dar eu cred că veneticii au împrumutat această rădăcină de cuvânt de la noi, moldovenii. Doar se ştie că în limba rusă acest cuvânt a venit iarăşi de aici. Vorba ceia „Я не знаю кто этот хай, но больше за него я пить не буду!».[1] Hai e legat de firea moldoveanului şi vine încă de la rădăcinile sale preistorice, care aveau totemul lupilor, cetele de viteji daci numindu-se „hai-tă”. Veţi spune „Ei, hai!”, iar eu voi argumenta. Chiar numele biblic al unuia din fiii lui Adam – Cain, e doar o schimonosire a celui de Hain, fapt ce dovedeşte apartenenţa naţională a lui şi a tatălui său. Căci alta nici nu putea fi. Toată lumea ştie unde se află „gura de rai”, în care, după cum spune biblia, dumnezeu a creat omul. Da, corect ar fi de spus – „Pe un picior de plai, pe-o gură de hai!”, adică în Moldova. Asta e.

   Dar să vedeţi că dumnezeu le-a spus strămoşii noştri „Hai-hai!” alungându-i din rai pentru păcatele lor. De atunci ţoalele, care ascund păcatul primar, se numesc hai-ne. Şi tot de atunci viaţa oamenilor a devenit adevărată hainie. Suntem între două focuri: în lume săvârşim păcate, iar în biserică ne lepădăm de ele. Astfel fiinţa umană se dedublează, intră în colaps de soveste şi îşi dă duhul. E o boală mintală. Unica salvare e să unim păcatul cu spovedania, indiferent de ordinea în care le facem.

   Iată ce m-a adus la gândul de a ridica un templu al păcatului, celui ce a fost zămislit din păcatul primordial al lui Adam şi Eva, lui Hai! Celui ce a apărut din pomul cunoaşterii şi s-a jertfit pentru noi, lui Hai! Şi unde să apară un asemenea templu, dacă nu la Chisinău? Ar fi cazul să-l redenumim cu tot temeiul în Hai-nău.

   Vorba poetului: „Ce-ţi doresc eu ‚ie, dulce Hainie... La trecutul mare – mare viitor!”

   De aici această biserică profund autohtonă, basarabeano-moldavo-română îşi va crea mii de credincioşi în întreaga lume. Căci ea se va închina nu ultimului profet, ci celui dintâi! Sub steagul ei se vor aduna cei mai mari hai-mani şi hai-manale. Ne vom adresa protectorului nostru, ridicând mâna cu strigătul „Hai!”. Aşa că vom chema toate naţiunile să ne urmeze: „Hai veniţi, beloruşi, şi tătari şi tunguşi, Hai-ul nostru v-aşteaptă!” Cu acest cult vom obţine o biserică cu adevărat autocefală şi independentă, mondială, cu scaunul la Hai-nău. Ne vom organiza în hai-te, iar în mijlocul celor ce ne vor urma vom stabili o ierarhie de la nivelul primar de hai-mana, până la cel de hai-dău, hai-damac şi hai-duc.

   Iar ca templul să funcţioneze e nevoie de slujbe. Şi principalele din ele sunt : băutul, fumatul, coruperea, drogarea şi prostituţia. Templul lui Hai va avea un fumuar, o sală de recepţii, un casinou al mituirii, o „pistă” de drogare şi domnişoare apetisante în servici. Astfel cu el nu va putea concura nici un restaurant, bar sau casă de toleranţă. Aici omul se va manifesta liber. Hai-templul va fi o instituţie polifuncţională!

(Scoate din buzunar o sticluţă, şi bea.)

   Servus! Orice revelaţie divină are nevoie în primul rând de alcool. Nu degeaba se spune „ceia ce are cel treaz în minte, la beţiv e în vârful limbii”. Deacea înainte de împărtăşanie eu îmi servesc clienţii cu cel puţin o sută, dar cel mai bine – două sute de grame. Credeţi-mă că un asemenea discurs ca al meu necesită cel puţin o sticlă de jumătate de litru.

       Şi-aşa beau oamenii buni.

       Şi-aşa beau oamenii buni.

       De sâmbătă până luni...

       Hai, hai, inimă, hai,

       La multe rele mă dai...

(Ţocăie din gură.)

   Bună licoare, dar are un iz de sfeclă. Fiecare care va veni în hai-templu va face o donaţie financiară sau în natură. Iar proba o voi face eu...

   Apropo... de ce nu se pun pe post TV chestii de genul "Alcoolul duce la ciroză" sau "Alcoolul a distrus mai multe familii decât fumatul"? Nu pentru că tot alcoolicii au pus pe pachetele de ţigări aceste propoziţii, să zic aşa. Şi dacă există vreo persoană care din cauza fumatului să fi avut cancer pulmonar a fost o simplă coincidentă! A, şi încă ceva ... eu dacă fumez un pachet de ţigări tot acela sunt ca şi cel de mai înainte şi dacă urc la volanul unei maşini pot să conduc fără probleme. În schimb, dacă beau o ladă de bere înainte să urc la volan, am cele mai mari şanse să mă trezesc în sicriu!!! Aşi, să o luăm şi aşa ... pe alcoolici de ce nu îi instigă să nu bea ? şi tot eu dau răspunsul : Pentru că sunt haioşi!!! “Mi-a rămas numai un leu şi pe-acela am să-l beu!” Bem cu toţi, până nu se sting licuricii din ochi.

(Cântă şi dansează până îl apucă inima. Se opreşte.)

   Ce fel de slujbă fără dansuri? În templu trebuie să vii cu bucurie, dar nu să-ţi fie scârbă de psalmuri cântate pe nas. Oboseala cronică, hipertensiunea arterială, probleme sexuale, gastritele constante, polinevritele, adica probleme ale nervilor picioarelor ce se manifestă prin crampe nocturne, diverse tipuri de cancer: de ficat, laringe, esofag, delir şi tulburări psihiatrice, probleme ale nervului optic, tulburări de memorie, pancreatită cronică, diabet, steatoză hepatică – ciroza şi varice pe esofag, coma hepatică vin cu anii. Şi nu e dovedit de loc că vin de la alcool. Hai-de, măi!

(Îşi aprinde o ţigară.)

   „O ultimă ţigară, uitată într-un colţ de noptieră...” Se spune că fumatul ucide. Da, dar sunt fumători de o viaţă şi mor abia la 80-100 de ani! Am cunoscut un moş care fuma numai păpuşoi şi minuni de astea. Fabricile care fac tigari nu se vor închide niciodată. Şi ştiţi de ce? Căci în caz de război acestea devin fabrici de gloanţe. Dacă aveţi posibilitatea, întrebaţi pe cineva care a făcut armata să vedeţi că o ţigară intră perfect în ţeava oricărui pistol. Dacă sunt atât de siguri că tutunul ucide, de ce dracu nu dau guvernanţii o lege să le interzică şi gata? Ce atâta tam tam? De ce urmăresc să ne bage în depresii pe ăştia care nu reuşim să renunţăm prin voinţă??? Poate au şi ei inters de contrabandă cu ţigăruşe? Duse cu trenul, cu marfare…

(Tuşeşte.)

   Unii încep a fuma din curiozitate, din dorinţa de intimitate, de a fi în “rândul oamenilor”, de a părea mai maturi, de a scăpa de stres. De ce numărul fumătorilor printre medici e mai mare decât cel dintre pacienţi? Din cauza spăjii? Oare pacienţii sunt mai puţin stresaţi? Tabagismul e necesar ca aerul! Chiar dacă domnişoara e gravidă. Să-i spui unei fumătoare “курящая женщина кончает раком”[2] şi ea va fuma şi mai avan.

   Trebuie să respectăm dreptul oamenilor de a se îmbolnăvi pe ei înşăşi, dar şi pe cei din jur. Cică fumatul ucide de 4 ori mai mult decât accidentele rutiere. Prostii! (Tuşeşte.)

   "Tutunul dăunează grav sănătăţii", "Fumatul cauzează cancer", "Fumatul în timpul sarcinii e periculos pentru copii", sunt doar câteva din mesajele pe care le găsim pe pachetele de tigări din care extragem, mai mult sau mai puţin graţios, ţigara cea de toate zilele. Fie că o asortăm la cafea sau coniac, fie că suntem nervoşi, stresaţi şi atunci trebuie neapărat să ne aprindem o ţigară, zilnic golim zeci, sute, mii de pachete. "De mâine incerc sa mă las", "Când o să fiu însărcinată renunţ la ţigări", "Am încercat, dar n-am reuşit", "Ţigara mă ajută să mă concentrez", "Bunicul a fumat o viaţă şi a trăit 90 de ani", "Mulţi medici fumează", sunt afirmaţii pe care le-am auzit şi unele chiar îmi apartin. Ne face să aprindem ţigările anturajul, gestul în sine, problemele la care credem că găsim rezolvarea când fumăm.

   Dar trebuie să recunoaştem că ţigara ne dă senzaţia de a fi domni. Fără ea nu poţi îmbrăca un smooching.

   Şi ce e dacă avem senzatia de greaţă, cefalee, tuse, iritarea ochilor, exacerbări de astmă, de cancer pulmonar, de boli cardiace si accidente vasculare cerebrale? Nimic nu poate să se compare cu plăcerea de a inhala gudron. Timp de un an aşi reuşi să extrag o căldare de acesta în formă lichidă.

(Tuşeşte.)

   Iar în privinţa fetelor noastre. E ştiut că sunt cele mai solicitate în casele de toleranţă. Sunt cele mai sexi, cele mai senzuale. Am auzit că rusoaicele, româncele sau ucrainencele ca să fie mai bine plătite în aceste instituţii îşi fac paşapoarte moldoveneşti. Nu în zadar la noi a ieşi seara în sat înseamnă a umbla hai-hui! Dar ce poate propune tineretului o casă de cultură de la sat? Un veceu în spatele instituţiei?

   În acest sens, noi, moldovenii ar trebui să dăm un exemplu clar de urmat civilizaţiei. Să ne extindem pe toate meridianele! Copii noştri vor cerşi la Big Band! Fetele noastre vor lucra pe Place Pigalle! Vom deschide case de toleranţă pentru homosexuali. Vom creşte cânepă ecologică pentru olandezi! Îi vom învăţa să facă mămăligă pe americani. Mămăliguţă cu brânză şi jumere în ulei de cânepă – narcotic naţional moldovenesc! Vom vinde tot ce este pe lume, frate, soră, mamă, tată şi pe sine însuşi!

       Şi să nu ne sperie atâta cu moartea. Toţi vom ajunge „acolo”.

(Apare moartea. Se apropie şi luându-l de umeri îl scoate din scenă.)

Moartea : Hait! Hai-hai, maldavane!



[1] Nu ştiu cine acest Hai, dar nu mai pot bea pentru el.

[2] Femeia care fumează termină cu cancerul


[1] Nu ştiu cine acest Hai, dar nu mai pot bea pentru el.

[2] Femeia care fumează termină cu cancerul

Vizualizări: 110

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ilie adrian pe Decembrie 1, 2013 la 8:41pm

  No hai...

Felicitari !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor