- Se-aprind iar felinarele pe lac

Şi va cădea peste copaci ninsoarea,

Iar eu nu știu, iubito, cum să fac

Să fiu cu tine să nu las uitarea

 

La geamul tău să cânte vreun colind

Ori să mă uiţi prin versuri clandestine...

Sărutul dat pe-o margine de grind

Îl port şi-acum pe buze,-l am cu mine

 

În fiecare minutar la ceas

Ca să-mi alinte dorul de cuvinte,

De marginea de lac, unde-am dat glas

Iubirii noastre. Îţi aduci aminte?

 

- E-atât de-aproape iarna şi în crâng

Doar vântul rece-mi ţine companie

În ochii toamnei brumele se strâng

Copacii-ngenunchiați, în agonie,

 

Mă-ntreabă unde eşti, de ce-ai plecat,

De ce-ai luat cu tine primăvara?

Sau poate nici n-a fost adevărat...

Doar un poem prelins din călimara

 

Ce-atâtor vise le-a plătit acont,

Am scris în doi, îţi mai aduci aminte?

Dar lacul nostru nu mai ţine cont -

Martor tăcut al multor jurăminte.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor