Și ninge iar,

acum, în primăvară,

cum numai iarna

doar mai ninge,

îmi pare chiar

că fulgul se prelinge,

să-l pot cuprinde-ncet,

în palma mea fierbinte.

 

Cu mintea-mi de poet

din nou las să se vadă

cum vor rămâne scrise

momente de sfârșit,

a iernii ce-are-acuma

de drept zile proscrise,

în versuri tumultoase

de netăgăduit.

 

Ai fost frumoasă Iarnă,

mereu la fel vei fi,

dar Primăvara doamnă

de-aici te va goni,

să zbori spre lumi,

departe, unde ți-e locul sfânt,

ca Primăvara iarăşi

să vină pe Pământ.

 

Și ninge iar,

acum, în primăvară,

cu ultima zvâcnire

a iernii pe Pământ,

curând vedea-vom iarăşi

frumoşi muguri în floare,

ce va renaşte viaţa

cu tainicul descânt.

Vizualizări: 58

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Eugenia Enescu pe Martie 27, 2013 la 10:23pm

"... Și ninge iar,
acum, în primăvară,
cu ultima zvâcnire
a iernii pe Pământ,
curând vedea-vom iarăşi
frumoşi muguri în floare,
ce va renaşte viaţa
cu tainicul descânt."
Splendid!

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor