- Noi ne-am găsit și simplu, ca-n Verona,

Ne-am logodit cu versuri de amor,

N-am bănuit că plânge Antigona

Și lacrimile cad în la major.

 

Pe drumul alb, când am păşit, aroma

Iubirii absolute m-a atins

Și astăzi îi mai simt ades simptoma

Nostalgic o parcurg către cuprins.

 

De-ar fi să mă îmbete beladona

Să-mi pună-n ceainic flori de anason,

Tu vei rămâne veșnic primadona

Ce-mi va cânta un vers în Odeon.

 

- Poate, cândva, întâmpinam destinul

Cu gesturi inutile şi-am crezut

C-amestecând arsenicul în vinul

Zdrobit în teascul primului sărut

 

Muream pentru o clipă în cetatea

Iubirii-ncarcerate pe nedrept,

Nu mi-am ascuns nicicând fragilitatea

Şi aripa din omoplatul drept

 

Doar tu-mi lipseai, târzia mea iubire,

Uitată în decorul de carton

Şi dreptul absolut la fericire,

Dar m-ai găsit şi-mi eşti amfitrion.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor