- Întind o mână să-ți ating ideea

În care mă îmbraci când scriem nud,

Că am ascuns sub perna moale cheia

Ce ți-am furat-o când în verde crud

 

Pășeai pe-aleea inimii zdrobite

De o furtună falsă-ntr-un pahar

Ce-avea aripi de ceară, ofilite,

Dar se credea că-i muză și-are har.

 

Azi mă îmbrac în pardesiu cu rime,

La braț te plimb și versul mi-e breloc,

Când te respir o fac în profunzime,

Strivesc trecutul ca pe un chiștoc.

 

- O recidivă de melancolie

Străbate amintirea penetrând

Iubirea noastră ca o mărturie

Că eu te-am invitat în orice gând

 

Să pot gusta din roua vanilată

Ce-ţi glazurează buzele în zori,

Să te ascund în ochii de ciocolată,

Să-mi fii ostatic pe-un câmp de flori.

 

Doar clipă ce-o-mpărțim este supremă,

E un narcotic dulce, dar letal,

Venin şi soare într-o apozemă

Ca un remediu existenţial.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor