Ca să uităm...
Nu se produce de la sine
Chiar dacă gândul ne întoarce.
Eliminăm ce credem că nu-i bine
Și de e rău și lacrimă ne stoarce...
Nu o vărsăm..

Să ținem minte...
Ne dăm silința de-a reține tot
Sau cel puțin dorim o fracțiune
Și insistăm - crezând că alții pot -
Să apelăm la rațiune,
Dar ne dezminte...

O amintire...
E un mister de ”clip” incontrolabil
Din mii de aventuri sau întâmplări banale.
Ce-i important, nu e indiscutabil,
Reții detalii mai puțin reale,
Nu-i retrăire...

Un vis...
E o dorință ce nu poți atinge,
Un ideal, de-a fi sau material.
Dar e și-un șir de imagini - că-i senin și ninge
Sau întâlniri cu chipuri neștiute-n spațiu sideral -
Nimic precis...

O realitate...
Este puterea de-a te recunoaște
Așa plin de defecte, să te vezi că ai.
Pe cei din jur - chiar ura de se naște -
Tu circumstanțe atenuante să le dai
Este-o necesitate...

Surpriza...
E șocul tahicardic, ”flash” de adrenalină
Cu înțepături sternale și apnee scurtă,
Iar de-o creezi, faci clipa o visare fină,
Produci pupile fixe în extaz, derută...
Căci este miza...
02.06.2010


Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor