Mai am în rezervor puţină lumină pentru ochi -

cam cât să privesc vara asta

mişcarea pe cer a stelei Betelgeuse.

In vasul de expansiune mi-a rămas un pic de auz -

de-ajuns să mai pot asculta de câteva ori

albumele lui Cat Stevens.

Mirosul? Mai era încă destul în pneuri, dar înţeleg

că trei dintre ele s-au dezumflat şi înăuntru

au pătruns furnicile cele roşii.

Cât despre gust, cred că l-am consumat pe tot

ultima dată când ţi-am ronţăit lobii urechilor

şi ţi-am mursecat pielea din jurul buricului.

Cel mai bine aş putea spune că stau

cu atingerea.

Ea pare să reziste tuturor atacurilor...

ce-i drept, a fost distribuită cam peste tot:

în scaune, în schimbătorul de viteze,

în plafoniere, în centurile de siguranţă -

de frâna de mână nici nu mai vorbesc - ba chiar

şi-n preşurile găurite de atâta-mpotrivire

a călcâielor.

Apoi, când cheia o răsucesc în contact, se-ntâmplă uneori,

dar tot mai rar în ultima vreme,

ca în adâncuri, acolo unde înnebunesc pistoanele,

să se mai vânzolească nişte simţuri:

al proprietăţii, al primejdiei, al ridicolului...

Cel mai activ din toate, însă,

cel concrescut în toţi atomii şi-n toate

moleculele,

cel care nu mă lasă nicidecum să calc

pedalele spre a pleca din loc, este infamul,

neiertătorul, niciodată adormitul simţ

al îndoielii.

Vizualizări: 5

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor