- Ar fi de spus mai multe despre mine,

Iar despre noi... atâtea au rămas

Sub umbra de mister ce contravine

Cu lumea însăşi. Din acest impas

 

Cum vom ieşi? Hai, spune-mi despre tine

Ce nu s-a spus şi ce-ai adăuga?

Descinzi cumva din genele latine,

În AND-ul tău e urma mea?

 

Că prea te simt din mine făcând parte,

Prea sunt a ta şi-mi place să constat

Că te cunosc de dincolo de moarte

În felul meu de-a fi, (in)adecvat.

 

- Nu știu de când împart cu tine prana,

Cum genele ni s-au încrucișat,

Dar cu licoarea ta mă-mbăt și cana

O umplu uneori (in)adecvat.

 

Cu setea de-nceput găsesc mistere,

Pe care încă nu le-am cercetat,

Te simt pulsând prin ramuri de artere

Și te doresc ades (in)adecvat.

 

Mă locuiești genetic, rezidentă

În AND-ul meu, ca un citat,

Mi-ai tatuat pe suflet o amprentă

De te visez, mereu, (in)adecvat.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș 

Vizualizări: 33

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor