În memoriam Nicu Constantin numit de Cristian Brancu " Ochelari misterioşi"- concitadin de-al meu


Paradisul şmecherilor si pomanagiilor din
viaţa artistică privată a actorului
NICU CONSTANTIN.
a)Prestarea top-show-urilor de-a moaca, la
nunţi, botezuri, cumetrii, acasă la Eforie.

La Eforie, cu reflexe vii,
Acolo fuge el de drame;
Prezent la multe nunţi şi cumetrii,
Convins că mai sunt şi-alte crame.
*
El ne-a demonstrat din câte ştim-
Archimede-i băutor de vin,
Volumul dislocat e mititel
Faţă de vinul neplătit de el..
*
Nu e pilangiu de fel,
Iar când unii-îl cred “pe moarte”,
Dânsa n-are drag de el
Dă pas şi merge mai departe.
*
Când”afumat” priveşte marea
Zice el în sinea sa:
De-aia este marea…mare,
Fiindcă n-are cin’s-o bea!

b)In compartimentul şmecherilor şi
interlopilor de la restaurantul”Herculane”.

“Herculane”-i “Capşa” de-altădată,
Local discret cu mari despărţituri,
In prima stau şmecherii la sfadă
Plătindu-şi preţul dublu la fripturi.
*
Aici s-au stilat “fanţii din Obor,"
Nu-s gălăgioşii de-altădată,
Vorbesc în şoaptă, se-nţeleg uşor
Şmecheri brici, intrare separată.
*
Aicea vin şi poliţiştii
Şi aliaţii, interlopii,
Joacă la cărţi de ochii lumii
De masa lor, nu te apropii.

c)In compartimentul greilor fostului regim
din restaurantul Herculane din Bucureşti

Vin boşorogii şi miopii
Octogenarii care-njură,
Le cad protezele din gură
Şi-s gata să dea ortu’popii.
*
Sunt “greii”fostului regim,
Cei ce trăiesc din amintiri,
Ce-i rabdă moartea din priviri
Şi-i rabdă Nicu Constantin!
*
Ei sunt”baştanii” de-altădată
Ce doar aicea ii găseşti,
Deşi n-au strălucit vreodată
Au pensii mari de-nţepeneşti!
*
Acasă îi aşteaptă moartea
Şi-l cred pe Nicu altruist,
Sunt neşcoliţi si proşti ca noaptea,
Dar vor pe gratis…un artist!
*
Când le simţi nemernicia
Când a simţit că-i fraierit,
S-a dus la dracu’ şmecheria
Şi-atunci artistul s-a uşchit!

d)Nicu-n compartimentul cu pensii
mizere.

La- amărâţii fără de noroc
Le spune bancuri răsuflate,
Iar ei le-nghit nemestecate
Că Nicu e simpatic…foc!
.
Mai vine rar şi la “Antenă”
Cu bancuri”noi” de la “Tănase”,
C-un peştişor prinde-o balenă
De zic puştanii: ”şase-şase”
În memoriam (16.09.2009)

O veste tristă mă străbate
Primită la televizor:
Că-n trista ta singurătate
Ne-ai spus adio, tuturor.
Prelung şi rar în depărtare
În noua ta singurătate,
Lăsaşi o lume de păcate-
Un clopot, miezul nopţii bate.

Punte între subiecte.

Nicu Constantin şi-a prevăzut
sfârşitul,în care scop şi-a făcut
singur necrologul, la Antena 2,
care a putut fi văzut în repetiţie
şi la emisiunea domnului Gâdea
aseară la Antena 3.
Respectându-i dorinţa unui sfârşit
tot vesel, i-am construit în epilog
strofele jos arătate:

Epilog

Te-ai dus amice dintre vii
În valuri mari de simpatii.
Acum deşi ne-ai părăsit,
Tu niciodată n-ai pierit.

Acum lăsaşi în urma ta:
.....o lume rea......

In lumea asta mereu hâdă,
Sordidă, plină de horror,
Tu ne laşi tone de umor
Şi posacii pot să râdă.

Tu n-ai vrut o lume tristă
Şi cu nasul în batistă,
Că prin umor şi veselie
Scoteai şi morţi din agonie.

Tu ceri şi-acum să avem haz
Ca să-i faci morţii în necaz,
Aşteaptă-mă puţin, că vin-
În paradis noi ne găsim,
Cu epigrame ne hrănim.




Vizualizări: 6

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor