Istorie si legendă (ne)cronologic

 

 

Eu vă îndemn cu sfânta ambroziei licoare

Pe care-o bea valahul în ceas de sărbătoare...

Nu ştie băutura ce de la Pont se-aduce

Şi bea doar vin de struguri culeşi cu mâna, dulce...

Vin de aleasă viţă din care de-ai gustat

În braţe voioşia pe loc te-a şi luat !

 

                           Zlatna - Martin Opitz (1597 - 1639)

 

 

Dacă Dumnezeu a făcut viţa-de-vie a treia zi iar continuitatea locuitorilor de pe aceste meleguri se pierde în negura vremii, înseamnă că Dionisos s-a născut pe aceste meleaguri, de unde a fost preluat de greci şi mai târziu de romani (Bachus in latină). Mărturie vechimii poporului  stau tăbliţele de la Tărtăria (cca 5300 - 5200 î.d.H.), care atestă  că scrisul era cunoscut cu 1000 de ani înaintea sumerienilor. Cuvintele de origine dacică: strugure, butuc, curpen sunt o mărturie fară tăgadă în continuitatea cultivării viţei-de-vie. Prima menţiune scrisă despre viticultura dacică ne-a lăsat-o geograful antic Strabo (66 î.d.H.). Informaţia se referă la măsura luată de Burebista (''Nemaipomenitul''), privind defrişarea viilor, pentru ai mai tempera (dacii nu beau vinul amestecat cu apă). Existând încă de la începuturi, din abundenţă, viţa-de-vie sălbatică, locuitorii acestui spaţiu s-au peocupat de cultivarea ei. Indeletnicirea cultivării acestei plante fiind proprie popoarelor stabile ( este exclusă popoarelor migratoare ), altă dovadă ca aceste meleguri au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Herodot (484-426 î.H.), în a sa istorie, a descris folosirea vinului în anumite ritualuri; a mai descris cum ''geţii transportau la Dunare, pe caii lor mărunţi, burdufuri încărcate cu vin, pe care grecii le goleau în amfore mari aşezate pe corăbii''.  Platon scria ca ''tracii  beau vin neamestecat deloc cu apă... şi îl împrăştie pe hainele lor, socotind că este o deprindere frumoasă şi aducătoare de fericire''.

Poetul Ovidiu (43 î.H.-17 d.H.), exilat la Tomis (Constanţa), descrie, cum nu se poate mai frumos,  toamna si iarna: ''Toamna de asemenea stă mânjită de mustul de struguri... (iarna) în vas îngheaţă vinul de-l scoţi în bolovani pastrând figura oalei/Şi-n loc de a soarbe spuma, mănânci bucăţi de vin''. Limba româna mai pastrează destui termeni din limba latină, legaţi de cultura viţei-de-vie şi de prepararea vinului: viţă, vie (vinea); vin (vinum); must (mustum); coardă (chorda); vin de proastă calitate, poşârcă (posca); butie, butoi (buttis); cep (cippus) etc.

Reprezentările de pe Columna lui Traian - vase şi cupe de argint şi aur. Mai târziu,  reprezentările de pe monedele emise de împaratul roman Decius (249-251 d.H.) întâlnim ciorchini de struguri. Permanenţa unei populaţii densă şi stabilă este atestată şi confirmată de numeroase izvoare istorice şi descoperiri arheologice.

                                                                                                    

 (va urma)

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor