Se lasa cu ploaie cand ingerii plang in cer,

Vara-i potop si iarna s-asterne si-i ger,

Se zguduie muntele si furtuna-i pe mare,

Seaca izvorul, plange copilul, laptele-i sare.

Soarele ii vapaie si mistuie tot ce-i in cale,

Arsa e iarba, ramul si floarea,s-anunta de jale,

Lacrima salcia,salcamul si teiul ca doare,

Nu canta pasari, nu latra cainii. Ce-i viu moare.

Nu mai sunt nunti, nu e veselie nici catec,

Sterp e pamantul, pruncul nu salta in pantec,

Un infinit de stele lucesc, a ta e una din ele,

Mandru ti-ai pus la gat salba pacatelor grele.

Sufletul ti-e sumbru si inima-ti bate a rau,

Sapi pentru tine o groapa, mare cat gura de hau,

Vezi cum ti-asterni la final, sa-ti fie clipa senina,

Tot ceea ce faci va cantari in balanta divina!

Vizualizări: 42

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor