Animale de pradă
fără colţi şi coadă,
fără gheare şi cioc,
joacă-n foc.

Se rotesc în văpaie
cu păr de ciuhaie,
cu ţâţe de argint,
mărgărint.

Gem adânc torturate,
pătrunse prin spate,
arse până la os
ce miros...

Rapt sălbatic, scrâşnire,
de iad alipire,
un spectacol sublim,
serafim.

Mă imploră-n delire
mai presus de fire
jarul să-l înteţesc
nebunesc.

Dar vai, eu sunt un înger
cu ochi care sânger...
ştiu numai să mă rog,
inorog.

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor