În insula de aur,

Un om de argint,

Trece apăsat, speriat

Prin lucrurile strălucitoare.

 

Pe oriunde umblă,

Omul de argint

Se loveşte, se răneşte

În firele de iarbă aurii.

 

Oprindu-se o clipă,

Omul de argint,

Se uită înapoi, apoi

Rămâne tăcut.

 

Drumul în urma sa era de argint.

Vizualizări: 18

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor