Interviu realizat de Dan Romascanu cu Adrian Grauenfels


REVISTA DE CULTURĂ FAMILIA

„Este o sarcină nobilă să ținem limba română, aici în Israel, pe o linie de plutire”

Interviu cu Adrian Grauenfels

SCRIS DE DAN ROMAȘCANU

 

       Născut la București în 1946, absolvent al Institutului de Construcții din București, emigrat în Israel în 1972,  Adrian Grauenfels este una dintre cele mai talentate, mai active și mai interesante personalități ale lumii literare și culturale israeliene vorbitoare de limba română.
     Poet și publicist cu patru albume de artă și 18 volume de poezie, eseuri, antologii și traduceri publicate până acum, traducător, ziarist, editor și fondator al unor reviste online ca Secolul XXI,  Alchemia și Nautilus, animator cultural, pasionat de arte, culturi, civilizații și de punțile dintre ele, prezența sa este simțită și apreciată permanent în spațiul cultural tipărit și internetic. În prezent este redactor-șef al revistei săptămânale Jurnal Israelian, singura publicație în limba română din Israel dedicată aproape exclusiv culturii, și directorul Editurii SAGA, care publică cărți valoroase și frumoase de literatură și despre artă, istorie și cultură – majoritatea în limba română.

Dan Romașcanu: Poți, te rog, să trasezi câteva repere ale carierei tale literare și culturale? Cum ai ajuns de la inginerie la poezie și apoi la editare și la alte activități legate de arte și de cultură?

Adrian Grauenfels: E o poveste mai lungă, legată de mama mea care lucra pentru o revistă israeliană de limbă română. Cunoscând bine limba franceză, mama traducea masiv dulcegării din reviste pariziene, care erau publicate săptămânal cu finalul „va urma”. Când mama a fost internată pentru o operaţie, am înlocuit-o la muncă, preluând sarcina traducerilor unor texte care mi se păreau efectiv stupide. Timp de o lună am improvizat aventuri, afaceri cu gangsteri, traficanţi şi spioni în Orientul Mijlociu. Era fascinant pentru mine să manipulez cuvinte, să inventez o istorie şi dialoguri imaginare. Dar a mers, redacţia revistei a fost foarte mulţumită! 
   Puțin înainte de anul 2000 a izbucnit ca  un vulcan internetul – şi cu el a venit adrenalina comunicării fără limite.
   La început eram curioşi, timizi, simţeam forţele telurice care deschideau lumi şi puneau sufletele în legătură. Barierele geografice au căzut,  planeta  a devenit satul global unde te informai şi schimbai idei şi trăiri cu oricine, oriunde în lume, nelimitat. Poşta a cedat în faţa mail-ului electronic. Citeam cu nesaţ poezie şi proză, vizitam pe ecran muzee de pe trei continente etc. Așa am ajuns să îmi încerc și eu puterile literare.

DR: Cei care te cunoaștem mai de mult știm că ești un poet de mare talent. În ultimul deceniu, pe lângă poezie, ți-ai lărgit mult sfera activităților culturale, ai înființat reviste, ai scris despre arte și despre avangarde, ai deschis o editură, editezi în prezent un jurnal cultural săptămânal, administrezi grupuri pe Facebook. Cum și când reușești să le faci pe toate? Mai ai timp și pentru scris poezie?

AG: Desigur. Ingineria te învață planificare, eficiență și folosirea tuturor mijloacelor tehnice. Folosesc foarte multe softuri pentru editare, traducere, dicționare online, softuri pentru grafică și imagine. Timp de scris și editat am, cel pentru promovare și reclamă îmi lipsește total.

 
DR:
 Pentru cine scrii? Poate că ar trebui să reformulez întrebarea ca „Pentru cine scriem?”, căci ea este valabilă pentru mulți, poate pentru majoritatea scriitorilor, ziariștilor, bloggerilor care scriem în limba română, dar trăim în Israel și în alte părți ale lumii. Comunitatea de vorbitori și cititori de limba română în Israel și în multe alte părţi ale lumii îmbătrânește și scade numeric. Este viabilă, va rămâne în timp literatura și activitatea noastră culturală în limba română?

AG: Am început să cercetez avangardele și artele pentru plăcerea mea (am fost instigat și de activitatea soției – ceramistă – care te pune față în față cu secretele unui antic și fascinant meșteșug), apoi am „probat” timid munca scriitorului, pentru că nu am bazele formale ale meseriei. Dar îmi face plăcere și este o sarcină nobilă să mai ținem limba română, aici în Israel, pe o linie de plutire. 

DR: Ce ne poți spune despre peisajul literar și cultural israelian în limba română? Care este locul literaturii scrise în limba română în contextul celei israeliene? Care este locul literaturii scrise în Israel în limba română în contextul literaturii române? Care este relația cu restul Diasporei culturale românești?


AG: Din păcate, comunitatea de aici scade continuu, din motive naturale, dar și din pierderea legăturii cu limba modernă, folosită azi în România. Am relații foarte bune cu scriitori din Irlanda, Canada, Australia, cu care colaborez și schimb materiale destul de des. Din Republica Moldova colaborez intens cu Leo Butnaru, un traducător eminent și energetic care ne dezvăluie comori ale avangardei ruse, autori evrei necunoscuți nouă, sau biografii și traduceri de mare forță cum ar fi mai recent Poezii semnate de Alejandra Pizarnik.

DR: Cât de bine este cunoscută literatura și cultura română în Israel? Ce părere ai despre activitatea Institutului Cultural Român și a altor foruri similare în promovarea aici a culturii române? Ce fac ei bine și ce lipsește?

AG: În trecut circulam pe linia Tel Aviv – București la târgurile de carte organizate acolo. Invidiam bogăția de titluri, calitatea tiparului, traducerile de literatură clasică și universală, în timp ce la noi librăriile dispăreau ca să facă loc cafenelelor.

ICR-ul și conducerea lui cea nouă au schimbat total relațiile cu publicul nostru, destul de adormit. Înainte de pandemie au organizat mult mai multe întâlniri, expoziții, conferințe cu autori locali sau invitați din România. Sufla un vânt nou și mai ales o politică nouă: cea de apropiere de publicul vorbitor de limbă ebraică. În timp de pandemie au trecut la folosirea intensă a mediilor, realizând întâlniri virtuale pe Zoom, sau filmate video și plasate pe platforme ca Youtube, Facebook etc., adresându-se unui public local și internațional. Festivalul Enescu, posturile românești TV accesibile de aici, netul…  toate ne țin aproape de cultura românească actuală.

     Tirajele de carte au scăzut, multe ziare au dispărut, iar editurile în limba română au rămas cât să le numeri pe degetele unei mâini.

DR: De ce ai intrat în domeniul activităților editoriale și ce încerci să faci cu Editura SAGA? Ce este diferit în propunerile ei de ceea ce oferă alte edituri din Israel?

AG: În anul 2013 am ieșit la pensie. Internetul se află acum în orice casă, oferind acces la cărți, jurnale și artă la discreție. Îmi era clar că noua media va lovi în cartea tipărită și în presă, lucru care s-a întâmplat. Tirajele de carte au scăzut, multe ziare au dispărut, iar editurile în limba română au rămas cât să le numeri pe degetele unei mâini. Treptat am început să studiez platformele care propuneau „print on demand” și ebook. Amazon-ul și alt firme similare arătau grafice cu o dinamică optimistă pentru vânzările lor de ebook. Am aderat imediat la ideea de a propaga cărțile noastre pe aceste platforme, care ofereau un câștig modest autorului, găzduire gratuită, dar mai ales scuteau autorii sau editorii de finanțarea unui stoc de zeci de cărți greu de vândut din motivele amintite. Așa am pornit SAGA, întâi cu cărțile mele și apoi pentru piața largă, care a crescut pe trei continente.    

DR: Din vara anului 2020 ai preluat responsabilitatea de redactor-șef al unei reviste săptămânale în limba română, ai trecut-o în spațiul virtual și ai rebotezat-o Jurnal Israelian. De ce ai făcut asta? Ce oferă diferit Jurnalul Israelian în comparație cu alte publicații de limbă română care apar în Israel și în alte părți ale diasporei culturale românești?

AG: Timp de mai mulți ani am colaborat la săptămânalul Jurnalul Săptămânii condus de d-na Doina Meiseles, un ziar tipărit și distribuit la abonați sau oferit la vânzare pentru cumpărători ocazionali. Dar a început Corona, tipografiile s-au închis, la fel rețelele de vânzare și distribuție. A fost necesar un jurnal online care să ocupe această nișă informațională și recreativă celor de limbă română. Cum nu agreez politica, am ales să ofer un material cultural și grafic care să acopere un spectru larg de literatură, arte, fotografie, eseuri, istorie, umor etc.

DR: Ai consacrat mult timp și talent investigării istoriei avangardei romanești (literatură, publicistică, arte plastice) și a biografiilor și operelor unora dintre artiștii evrei care au făcut parte din ea. Poți împărtăși câteva dintre descoperirile făcute în cadrul acestor activități și planuri de lucru în viitor în acest domeniu?

AG:   Da, e o îndeletnicire electrizantă. Recunosc că în România nu am avut acces la cărțile Dadaiștilor sau la marea avangardă, bine dosită de comunism. În Israel am colecționat cărți semnate de André Breton, Victor Brauner, Gellu Naum, despre Arta Metafizică, expresionismul german etc. Dar marea întâlnire a fost la o rudă a marelui poet Gherasim Luca, unde există o comoară de manuscrise, picto-poezii și discuri cu recitalurile acestuia cu poezii rostite în limba franceză. Am tradus și învățat cât am găsit despre acest mare inovator și avangardist. Apoi l-am întâlnit pe editorul Nicolae Tzone, un specialist în avangarda românească. Ne-a vizitat și am produs în tandem un interviu major și o broșură cu poezii despre Marea Moartă. De aici, drumul către ceilalți a venit în mod natural. Dintre „israelieni” i-am admirat pe Avigdor Arikha, Marcel Iancu, Baruch Elron și recent pe pictorul Arie Lamdan, cu care am produs o întâlnire filmată sub egida ICR-ului. Pentru viitorul imediat pregătesc o carte despre Dante Alighieri, care va fi sărbătorit mondial anul acesta: 7 secole de la moartea marelui poet și om politic. Deja public fragmente în Jurnalul Israelian.

DR: Ai debutat cu mai bine de două decenii în urmă, în perioada când cărțile și revistele literare erau încă exclusiv tipărite. De atunci o mare parte din activitatea ta s-a mutat on-line. O parte dintre cărțile pe care le editezi și revistele la care colaborezi apar exclusiv pe Internet. Care crezi că este viitorul cărților și al revistelor literare tipărite? Vor rămâne o nișă? Vor dispărea complet? Sau poate, dimpotrivă, publicațiile on-line sunt cele care reprezintă o modă efemeră?

AG: Economia și tehnologia vor hotărî. Și publicul larg. Sunt națiuni în care se circulă foarte mult spre job și înapoi cu trenul sau metroul. Mulți citesc și învață pe drum. Desigur pe telefon sau laptop (India, Japonia, Canada). Cărțile nu vor dispărea total pentru că fac parte dintr-o cultură de mii de ani și au dobândit un farmec aparte (cum zicea Gherasim Luca în „Vampirul pasiv”: cărțile sunt obiecte obiective).

DR: Cum a influențat perioada pandemiei activitatea ta și a scriitorilor, artiștilor, traducătorilor din Israel? Cum crezi că va arata „normalul” la care se spune că vom reveni? Ce va fi de recuperat? Ce vom face altfel?

DR: Am profitat de liniște și de ocazia de a descoperi noi platforme digitale. De exemplu, programul WIX, pe care poți construi și  promova global orice produs comercial, cultural, audio-vizual fără să fii un guru tehnic. Apoi programe de extras și convertit voce în text, din filme video. (Asta mi-a permis să traduc cu ușurință un spectaculos interviu fluviu cu scriitorul nostru A.B Yoshua interogat în ebraică de Koby Meidan.  Rezultatul va apărea în proximele numere ale Jurnalului Israelian). Viitorul va cere adaptare și renunțare mai ales la consumul exagerat de junk, made în China, și la distrugerea planetei cu gaze poluante, gunoi și plastice. No more!

DR: În final, ce ai dori să transmiți cititorilor Revistei Familia, seria nouă a unei publicații cu o tradiție de peste 155 de ani în istoria culturii românești?

AG: Am să le urez „La mulți ani!” și o să te rog să le trimiți Jurnalul 32 din 18 martie, care conține enumerarea a 6 afaceri milenare. Pe locul 6 se află Genda Shigyo, o firmă japoneză de hârtie și produse derivate care funcționează continuu de 1250 de ani! 

    Mulțumesc domnului Dan Romașcanu pentru inițiativa acestui interviu, și revistei FAMILIA din Oradea care a publicat integral textul de față !  AG

*************

            Sarbatorim Anul DANTE 700 oferind aceasta antologie ilustrata, o productie Editura SAGA gratuita.  Cereti un ebook pe mail la adresa:
gadrian40@gmail.com

                          

 


 

Vizualizări: 33

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe Aprilie 14, 2021 la 6:56pm

Foarte interesant! Succes și viață lungă!

Comentariu publicat de Caracas Mircea Florin pe Aprilie 14, 2021 la 2:10pm

ADMIRATIE 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor