tu ești izvorul meu veșnic și lin,

la tine în genunchi vin să m-alin,

să te sărut întru iertarea însetării

de-atâtea ape...și de valul mării;

vin să te sorb, la tine-i nemurirea...

să-ți dau din ochii mei iubirea,

o lacrimă pe strălucirea-ți cristalină,

o tulburare-n limpezirea predestină... 

să te inunde pentru-o veșnicie,

dorința mea de-a te avea ca apă vie,

așa de limpede, așa nemuritoare...

în cea mai sfântă și nepotolită însetare...

 

Vizualizări: 59

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor