M-am născut dintr-o flacără
roşie ca sângele,
ce-şi înălţa aripile, victorioasă,
spre necunoscut.

…ba nu… m-am întrupat
dintr-un copac,
ce creştea stingher
la margine de lume.
…într-o zi, cineva
a tăiat copacul şi, lăcrimând,
a aprins focul în vatră,
rugându-se
ca gerul, ce 'pândea' la ferestre,
să nu-i îngheţe sufletul
plăpând.

…şi totuşi, cineva mi-a spus
că m-am născut dintr-o sămânţă…
o fată frumoasă
a cules un măr auriu
din care a muşcat cu setea
drumeţului,
ars de doruri,
frământat de gânduri.

…seminţele le-a aruncat
undeva,
la o răscruce de drumuri –
…acolo m-am născut eu…
mereu la un pas de pericol,
mereu la un pas de salvare…
dar, fără'ndoială,
la o răscruce, la o răscruce!

Vizualizări: 4

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor