Liniștea din viața mea - autor Aurora Luchian

E liniște în viața mea.

Atâta liniște

încât îmi aud gândurile

alergând de ici, colo.

Nimeni nu mi-o mai tulbură,

doar pașii ușori ai pisicii,

îmi amintesc cum

răsună zgomotul.

 

Mă uit pe fereastră

la acest Aprilie

ploios, rece, diferit,

și-l cert

că îmi înfioară

mugurii și florile timpurii.

 

Am oprit căldura.

Iubesc răcoarea,

iar dacă îmi simt

mâinile reci,

o cafea fierbinte

între ele,

o voi transforma

într-un șemineu în miniatură.

 

E atâta liniște în viața mea

încât tic-tacul ceasului

parcă mă asurzește,

mă abate de la

gândurile

care scotocesc în trecut.

 

M-a scos din acea stare

care doare sfâșietor...

însă pe-atunci,

am călcat stâmb,

am nimerit o cărare

denivelată.

Acum

de câte ori pășesc

mă doare

și-mi amintesc trecutul.

 

E liniște de zori,

de duminică,

de primăvară...

O să renunț la ceas

mă distrage.

La pisică nu,

ea mi-a stat alături

prin toate durerile

și furtunile

trecutului.

Vizualizări: 37

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor