ÎN SURGHIUN LA GENIUL VESTAL AL SALMONEI

Gheorghe Apetroae,Sibiu   Adâncul udă cu lacrima clipei în ametist obrajii Lunei sărutați de buzele sărate ale mării sidefii, de furii cuprinsă, atinge celestul - lumina de pe faţa crisă a valului, te sărută cu Silfu-n adiere carena Sirenei te mângâie… Pe bolţi brumate de absint amnarul serii scântie turcoazul mării cu cântecul de briză al secundelor și pe ţărm de dacit - melanian, în siderale reverii, zeii, în toge albastre, cu plăceri adamice te chinuie…   Dintre valuri de topaz şi argint, muzele, ies în pelagic; au salbe de spumă la gât și din viola mării solare îți cântă; pe ţărmul înflorit de Alysum şi de juna Silene (acaulis): vrerile le sorbi zâmbete din pocalul serii stibinic -

Înverzită e faleza de platani roiali, de iriși și zinii; e un incendiu de corole pe ţărm şi în al luminii pojar nisipul, împânzit de scoici cristale-spirale de începuturi pe neritice locuri, în repetat avatar, te cheamă-n abisuri...

 

 În surghiun la geniul vestal al Salmonei, G.A.S.

 

Vizualizări: 50

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor