Liviu ANTONESEI: cronica unui eșec anunțat


Cronica unui eşec anunţat

Să n-o întoarcem ca la Ploieşti, cum încearcă liderii sindicali – la o privire cît de cît obiectivă, este limpede că marea grevă generală a eşuat. Mi-am dat seama că aşa se va petrece încă din zilele care au precedat greva, urmărind prestaţiile chinuit, fals triumfaliste ale liderilor sindicali pe la diversele posturi de televiziune. Era limpede că încercau să se autoîncurajeze şi să-şi mobilizeze milioanele de membri de sindicat, mai degrabă paralizaţi de vestea reducerii cu un sfert a salariilor şi cu spaima pierderii slujbelor deja cuibărită în suflete. N-a fost însă un eşec total, dar nici un succes, după cum încearcă să se autoîncurajeze aceiaşi lideri sindicali – a fost un vînt uşurel acolo unde se aştepta o furtună, dacă nu o tornadă, „un vînt potrivit, pînă la tare”, după cum suna titlul unei antologii a poeţilor de limbă germană din România anilor optzeci. Iar acel „tare” din final trebuie să primească mai mulţi bemoli! Guvernanţii răsuflă uşuraţi, opoziţia oftează – ar fi fost bine să fi fost scoase castanele din foc cu mîna sindicaliştilor! –, liderii sindicali visează viitoarele succese ale acţiunilor revendicative, presa anti-sistem continuă să privească lucrurile prin prisma unui succes inexistent, presa pro-guvernamentală a ales să rîdă de sindicate, comentatorii acreditaţi la Cotroceni şi Palatul Victoria au recăpătat ceva culoare în obrajii cam palizi în ultima vreme. Dar nu e chiar portocaliul fosforescent de acum anul.

În realitate, nimeni nu are vreun motiv de bucurie, iar cît priveşte rîsul mă tem că e şi pretimpuriu şi cam strîmb lipit pe figură! Pentru că au fost cîteva semnale foarte limpezi şi îngrijorătoare în aceste zile ce se anunţau fierbinţi şi au fost căldicele. În primul rînd, e clar că populaţia, în ansamblu, nu doar sindicaliştii şi pensionarii, detestă clasa politică tot în ansamblu, nu doar pe actualii guvernanţi, cu dl. Băsescu, premierul de facto şi cel care a dat vestea proastă în locul premierului de jure, în frunte. Îi detestă, deci, pe toţi şi n-aş spune că nu pe bună dreptate! În al doilea rînd, că liderii sindicali au ajuns la o cotă de popularitate care tinde spre zero în ochii membrilor sindicatelor pe care le conduc, uneori chiar de vreo două decenii. Se răzbună acum şi folosirea carierei sindicale drept trambulină pentru una politică, şi jocurile la două capete pe care le-au făcut şi le fac cu politrucii de toate orientările, şi afacerile cu totul nebuloase în care sînt implicaţi unii dintre ei – şi nu mă refer doar la „mititei” locali, ci şi la „granzi”, la lideri naţionali. Au dovedit şi ei, ca şi bravii politruci, că sînt la fel de sensibili ba la mită, ba la şantaj, ba la presiuni, ba la toate laolaltă în funcţie de situaţie, de la caz la caz.

Ei, bine, dacă pe ei înşişi nu, pe mine mă îngrijorează această, în fond, lipsă de credibilitate şi de autoritate a liderilor sindicali în faţa membrilor de sindicat şi a opiniei publice în general. În două-trei luni, pînă trece vara cum s-ar spune, efectele scăderii veniturilor proprii vor fi deja simţite pe salariaţi şi pensionari pe propria piele, la modul cronic. Mă tem, prin urmare, de un val de proteste sociale stihiale, anarhice, incontrolabile, care riscă să măture totul. Mai ales că, în absenţa oricăror măsuri efective de relansare economică, pe măsură ce încasările la buget se vor tot prăbuşi, guvernul va simţi nevoia altor măsuri de austeritate, pentru că altceva nici nu ştie. În principiu, nici n-ar fi rea o asemenea operaţie de „purificare”, doar că nu se ştie niciodată cum se termină. Mai ales atunci cînd, deosebit de decembrie 1989, cînd toţi îşi legau speranţa de dispariţia lui Ceauşescu, acum, nimeni nu mai vede vreun motiv de speranţă! În locul guvernanţilor de acum, dar şi al bravei noastre opoziţii, m-aş ruga cerului să treacă moţiunea de cenzură! Nu pentru a se instala opoziţia în loc, la fel de compromisă în raport cu situaţia de acum, ba chiar şi la fel de incapabilă să găsească soluţii pentru ieşirea din criză, ca şi vremelnicii guvernanţi, după cum arată „programele” puse în circulaţia în ultimele zile. În momentul de faţă, singurul mijloc de a reclădi un pic de încredere, că de speranţă mă tem că nu mai poate fi vorba!, ar fi un guvern tehnic, ca în septembrie 1991 – guvernul Stolojan – ori în 2000 – guvernul Isărescu – , cu un mandat precis legat exclusiv de ieşirea din criză. Un guvern susţinut de toate partidele parlamentare, dar nu unul de „uniune naţională”, nu unul politic. Poate a venit vremea ca dl. Isărescu să scoată capul din „cutia” BNR! Deşi nu ştiu dacă chiar şi el poate juca la nesfîrşit rolul unui fel de Hopa-Mitică! Sau rol de jolly jocker!

(O versiune concentrată a articolului în Flacăra Iaşului din 3 iunie a. c.)

Sursa:https://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/new

http://antonesei.timpul.ro

17 Responses to “Cronica unui eşec anunţat”

  1. corina says:

    domnule Antonesei, singura solutie, o noua revolutie :)
    dar e doar pe jumatate o gluma…
    clujul a fost 90% portocaliu la precedentele alegeri, pur si simplu mi s-a facut rau, cum poate un oras asa zis intelectual sa voteze “in masa”?

  2. Liviu Antonesei says:

    @) Corina

    Revolutie? Pai, nu vedeti ce ies la noi din ele?! Votarile astea care trec mult peste 50% sint mereu suspecte si e greu de evaluat cit e vina alesilor, si cit a alegatorilor!

  3. Florin Iaru says:

    Liviu
    Pe mine nu mă înspăimîntă nici “stihia” care va veni, cum îi spui tu. Pe mine mă doare pînă la năuceală viteza cu care se prăbuşesc corăbioarele de hîrtie ale democraţiei, mă doare cum singura salvare personală pentru individul calificat profesional e exilul. Exodul inteligenţei româneşti şi reinventarea corupţiei la o scară de neimaginat în istoria României sînt evenimente de o gravitate extremă.
    Gîndeşte-te la o ţară în care analfabetismul cu patalama va deveni regula, îngrijirea medicală va semăna cu vizita la şaman iar legea va fi o glumă pe bani! Şi toată corăbioara s-a risipit într-un an jumătate!
    Noi ne-am trăit traiul şi ne-am mîncat mălaiul (vorbă să fie!) dar ce vină au copiii noştri care nu vor să se rupă de România? De ce şi ei, de la început, ca şi noi? De ce, nene Anghelache?
    Dar aş vrea, cu toată prietenia pe care ţi-o port, să nu procedezi ca personajele lui Flaubert. Nu egaliza vina, nu nivela incompetenţele! Altfel, guvernul are dreptate. Dacă sînt toţi proşti şi vinovaţi în aceeaşi măsură, toţi să plătească! Nu sînt de acord. Şi mai zic: acest guvern (şi în special primul ministru – finis coronat opus) e cel mai slab, mai incompetent şi mai nesimţit din toată istoria României!

  4. Liviu Antonesei says:

    @) Corina

    Sa fiu un pic mai explicit – in situatia unor asemenea scoruri electorale, e limpede ca avem de-a face cu politruci care mint nemarginit, dar si cu un electorat de o credulitate… greu explicabila. Intr-un fel, semerita unii pe altii! Pe de alta parte, e limpede ca oamenii, dupa 20 de ani de alegeri pluraliste, libere si corecte, inca mai cred in minuni, desi ar trebui sa fie vaccinati, sa stie ca la noi minunile tin fix 3 zile, pina se numara voturile!

  5. corina says:

    domule Antonesei,
    din pacate la Cluj nu a fost nimic suspect, au votat masiv pd-ul si pe Basescu, imi e rusine, recunosc si nu cunosc mecanismele acestui vot care l-ar fi facut gelos pina si pe Ceausescu la cunoscutele referendumuri de pe “vremea noastra”…

  6. Liviu Antonesei says:

    @) Florin Iaru

    De exod nici nu vreau sa mai vorbesc! Iar asistenta medicala va deveni imposibila in Romania. Cum scriam in articolul din Adeavrul de ieri, numai dintre cunoscutii mei, au emigrat opt medici de la inceputul anului, alti citiva fiind in blockstarturi.
    Sigur ca acesta e probabil, laolalta cu guvernul Vacaroiu insa, cel mai imbecil din istoria postdecembrista. Sigur ca, prin comparatie cu el guvernele Stolojan si Isarescu par niste culmi, dar nu erau guverne politice. As putea fi de acord ca pina si guvernul Tariceanu a fost mai bunisor, dar crede-ma diferentele sint put graduale. In esenta, nici un guvern postdecembrist – cele comuniste sint alta poveste! – n-a avut habar de nimic, n-a avut vreun strop de viziune. Am ajuns aici, pin straduintele lor cumulate. Ca asta e cel mai imbecil, e normal, trebuia o bomboana pe coliva!

  7. Florin Iaru says:

    @Corina
    Răspunsul e simplu: L-am ales pe al nostru, de pe strada noastră, din cartierul nost’. Nu e orbire, e mîndrie. :) Locuitorii Scorniceştiului îl adoră pe Ceauşescu, iar cornenii şi-ar da viaţa pentru Năstase. Chiar de-ar pieri lumea.
    Asta se cheamă gîndire tribală.

  8. corina says:

    eu sunt extrem de dezamagita…in 90 veneam la Cluj la chemarea unui intelectual european desavirsit, Marian Papahagi. Am si acum scrisoarea prin care ma chema, cum ca universitatea are nevoie de tineri valorosi, etc. Am dat concurs, am intrat. Si?
    De douazeci de ani nu s-a scimbat nimic. Cei care au profitat de numele lui Marian Papahagi nu au facut decit sa-si ingrase contul personal. Este un miros de demagogie, domnule Antonesei, pe la noi…
    dar de ce aici? de ce in Ardeal s-au putut naste astfel de monstri? ( si aici includ si conducerea actuala a UBB)

  9. Florin Iaru says:

    @Liviu
    De acord. Exact asta spun: credeam că în prostie nu poate fi egalat decît de guvernarea Văcă. Dar, în ultimul timp, i-au depăşit. Văcăroiu a lăsat moştenire o ţară epuizată. Ăştia o lasă şi f… şi cu banii luaţi. De aia există şi în Justiţie vinovăţii şi vinovăţii. Ce-ţi ceream e să judeci ca un judecător, nu ca omul revoltat!
    Fără să fac propagandă, dacă Tăriceanu nu ar fi stat la luptă trei ani (zi de zi) cu mai marele de la Cotroceni, poate că era un pic mai bine pentru domniile noastre, un pic mai normal. Hai să-i împărţim vina. Iar mie mi-a mers bine între 2004-2008, fără să primesc un capăt de aţă politic (capătul, nu aţa).

  10. corina says:

    nu vreau sa para ca e o razbunare personala. e doar o concluzie, amara, a celor 20 de ani petrecuti la Cluj. m-am gindit foarte mult zilele acestea, la copilaria noastra, la ceea ce am sperat dupa 89, la ce ni s-a intimplat. Singura cale prin care eu as putea sa nu ma consider ratata e, ori sa-mi cumpar o pusca ( gluma amara), ori sa plec de aici, cit mai repede.

  11. Liviu Antonesei says:

    @) Corina

    Dumnezeu sa-l aiba in paza pe Marian Papahagi. A fost unul din cei mai remarcabili intelectuali pe care am avut prvilegiul sa-i cunosc. Inclusiv in ceea ce priveste caracterul, ceea ce, la noi, e mai degraba o raritate.

  12. Liviu Antonesei says:

    @) Florin Iaru

    Mai rau decit atit! In vremea lui Vacaroiu, mai sperai o schimbare. Acum, i-am cam incercat pe toti…
    Din punct de vedere personal, n-as avea motiv sa ma pling de nici o guvernare, mereu am gasit mai multe lucruri de facut, mai multe surse de venit, doar ca nu traiesc nici singur pe lume, nici inchis intr-un borcan…

  13. @ Liviu Antonesei

    Măsurile de austeritate vor continua să vină, chiar dacă şi pedelişti cu nume bun (Cristian Preda, de exemplu) se îndoiesc de eficacitatea lor.

    Într-un singur domeniu nu va lovi austeritatea – incompetenţa!

  14. corina says:

    da, asa e. eu am fost cred printre primii lui doctoranzi. era asa o atmosfera in Facultatea de Litere atunci, in 90, invatam sa scriem la computer, dl profesor avea un grant si cumparase Macuri, aveam vreo 5 si stateam de dimineata pina seara la ele.
    noi am infiintat CAT ( centrul de analiza a textului) si cite altele!

  15. Liviu Antonesei says:

    @) Dorin Tudoran

    Maitre, din pacate, trebuie sa-ti dau dreptate cu amindoua miinile!
    Si a propos de mica mea disputa cu Florin, cearta e pe care a fost cel mai imbecil guvern post-decembrist, nu pe care a fost mai inteligent!

  16. Fulcanelli says:

    @corina says:
    02/06/2010 at 13:02

    “Este un miros de demagogie, domnule Antonesei, pe la noi…
    dar de ce aici? de ce in Ardeal s-au putut naste astfel de monstri? ( si aici includ si conducerea actuala a UBB)”

    Nu va faceți sânge rău stimată doamnă. Cam peste tot în sistemul universitar e la fel. De aceea am fi avut mare nevoie de o reformă, dar n-a fost să fie. Sistemul universitar nu poate fi complet diferit de societatea în care operează. Si din păcate “cei mai buni dintre noi” ocupă și funcțiile decizionale, așa încât nu prea e loc de întors. Interesele personale și invidia sunt caracteristicile cel mai frecvent întâlnite în grupul decidenților universitari. Si atunci la ce ne mai putem aștepta ? Ieri a fost pentru prima dată după aproape 30 de ani de învățământ, când am vrut să dau cu basca de pământ și să plec unde vad cu ochii. Sunt însă prea bătrân ca să o iau de la capăt într-o altă țară, așa încât rămân condamnat la locul de muncă !

  17. corina says:

    @fulcanelli
    este ingrozitor! UBB nu este in primele 500 uiversitati din lume dar in schimb se fac investitii imobiliare de amploare, doctori honoris causa la comanda, etc.
    totul e un simulacru, o farsa.

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Camelian Propinatiu pe Iunie 4, 2010 la 10:39pm
Cred ca dl Liviu Antonesei are dreptate: în ansamblu, populatia detesta clasa politica. Numai ca as nuanta putin, bazandu-ma pe corespondenta primita postand pe Scribd studiul de fezabilitate
Kitsch orbitor si geniu inaripat: Nobelul romanului Cartarescu
Pe de o parte, populatia include acum in clasa politica si analistii, pe toti, ca fiind la fel de vinovati de ciuntirile Basescu-Boc! Iar ceea ce e mai grav, pe de alta parte, e ca intelectualii influenti, megaintelectualii, nu sunt crutati nici ei: sunt perceputi ca un fel de politicieni fini, culti, destepti, dar cam smecheri, care au valorificat in scop autopublicitar actiunile civice zgomotoase, iar dupa ce au ajuns la cot bun au uitat complet de durerile inabusite ale celor multi si umili, ocupandu-se preponderent de abstractiuni!
Comentariu publicat de Alexei Bergmann pe Iunie 4, 2010 la 6:41pm
am citit cu atentzie toate postarile. cu doamna Corina ar trebui sa ne cunoashtem, atata timp cat eu lucrez la Academia de Muzica "Gheorghe Dima". Altfel spus, suntem in acelashi orash shi, practic, in acelashi mediu, numit (eufemistic in cele mai multe situatzii) intelectual. Arma mea preferata este AK-47 (Kalashnikov), considerata nr. 1 in topul armamentului individual de asalt. V-o recomand. Am trait situatia in care un soldat de rand (omul simplu) a ucis trei sergenti (factori de decizie) care-l bateau shi violau sistematic. Baiatul a incasat 9 ani de puskarie militara. La Universitati va fi mai urat, deoarece daca-mi imaginez ca doamna Corina isi propune un "katharsis" generalizat, cel putin in aulele Universitatzii "Babes-Bolyai", iar eu alerg in spatele dansei cu vreo 50-60 kg de munitzie cu care ea ishi reaincarca periodic arma din dotare, atunci in mod cert lasam vestita Universitate fara corp didactic, pe studentzi fara dascali shi... in final, ar trebui ca amandoi sa ne ingrijim de cateva tone de C-4 (explozibil) pentru a arunca in aer toata cladirea. Ceea ce rezulta de aici este un imens crater fumegand in mijlocul Clujului, iar doamna Corina shi cu mine (in cel mai bun caz) am fi prezentatzi la CNN (rubrica "Breaking News") shi asta inainte de schimbul de focuri cu politzia, armata, SPP-ishtii, parashutishtii, vanatorii de munte, dar shi supravietzuitorii corpului didactic universitar, inarmatzi cu bate, ciomege, maturi, linguri shi furculitze de la CUC (Cantina Universitarilor Cluj), lupta in care, evident, am fi murit ca nishte eroi anonimi ai zilelor noastre (vorba lui Lermontov). S-ar putea insa... sa ne trezim cu imensa surpriza ca de prin mai multe institutzii sa ni se alature hoarde de preparatori shi asistentzi universitari infometatzi (salarii in jur de 900 Lei noi) shi urgisitzi de aleasa-le soarta de intelectuali shi atunci, baricadandu-ne intre zidurile Clusiumului de alta data sa purcedem la o purificare generalizata spanzurand de picioare pe totzi escrocii, plagiatorii, cumparatorii de doctorate, profitorii de burse mituite etc. etc. etc. Pacat insa, ca nu intrezaresc in viziunea asta a mea ceva asemanator cu o Castalie a lui Hesse shi nici nu-mi pot imagina asha ceva in tzara asta napastuita in care numa' de intelectuali nu este nevoie de nici un fel.
Comentariu publicat de Ioan Neacşu pe Iunie 4, 2010 la 11:55am
Domnule Liviu Antonesei,
Unde sunt zilele eroice și sublime ale Alianței Civice din primul sau an de existență? Acum intelectuali ca Dorin Tudoran, Florin Iaru, prezenţi în această discuţie, dar şi Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, ca să nu mai vorbesc de mult hulitul Patapievici au girat prezenţa cea mai nocivă din toată istoria noastră, pe cel viclean, care s-a cocoţat la Cotroceni şi distruge ţara cu o violenţă mult mai mare decât a făcut-o Ceauşescu. Cristian Preda este, domnule Tudoran, un exemplu de cum se perverteşte oricine ajunge în preajma uzurpatorului. În ura (legitimă) pe care o aveţi împotriva partidului activiştilor, sprijiniţi, mai rău!, partidul securiştilor.
Dacă la Cuj există măcar un singur profesor de talia domnului Andrei Marga, Universitatea merită toată admiraţia noastră. dar eu ştiu că-s mult mai mulţi....
Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe Iunie 3, 2010 la 10:25pm
Cum sa nu voteze Clujul in masa cum ziceti dvs ? Pai cati clujeni de la mama lor mai are Clujul ? Sunt atatia alogeni intre care predomina moldovenii incat la alegeri si-au ales primar moldovean.
Clujul traditional isi alegea primar moldovean ? Haida, de !!!
Comentariu publicat de Mircea Draganescu pe Iunie 2, 2010 la 4:44pm
Până nu se dă un semnal clar nimic nu se va rezolva. Totul este doar o fantasmă și o păcăleală. Mișcarea sindicală din România nu există. Toți sunt vânduți puterii. O zi să fim uniți, să amânăm un examen național.....ceva,dar nu suntem în stare și ....puterea exultă....Suntem bieți sindicaliști la dispoziția ” directorului” care este la dispoziția primarului, inspectoratului, propriului interes de a rămâne director, suntem o simplă masă de manevră. Nu se mai poate! Suntem la capătul răbdării! Toată lumea știe despre ce este vorba dar nimeni nu reacționează. Treziți-vă fraților! Până când vom fi umiliți, până când vom fi bătaia de joc a guvernului,,,!!!???

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor