/îmi vine să ţip/
e ceva ce îmi vine să o spun des
corpul meu este un port
uneori îmi târăsc gândurile ca pe nişte bagaje încărcate
liniştea mă sperie deoarece spune adevărul
la naiba cu toate astea
cu cât mă gândesc mai mult, cu atât mă plictisesc mai repede
nu visez la romantisme, la dulcegăriile prosteşti şi infantile
când dormi lângă mine aş vrea să îţi muşc lobul urechii
să te trezeşti
să-ţi spun că sunt un vis urât şi apoi să dispar
îmi place lălăiala târzie în pat
fără să ştiu dacă exişti sau nu, dacă te gândeşti la mine
dacă mă gândesc la tine
mă enervezi când stai şi te uiţi din uşă ca prostul la mine
cu ochii tăi mari pe care îi ador în şoaptă de atâtea ori
şi nu îţi spun
aiurea
noi n-o să murim niciodată
iar tu ştii asta
şi cu toate astea suntem două lighioane mici
care se târăsc sub pielea celuilalt
noi
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !
Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria