atunci când nu am ştiut ce să-ţi povestesc
am scris despre mare 
delfini
şi despre fântâna mea din dublin
de parcă drumurile mâncau la aceeaşi masă cu depărtarea
de parcă dorul obosit îşi numără lacrimile în mână
şi de parcă străinii te-ar înţelege
mă rogi să-ţi scriu despre mare
păi da
pentru că valurile le-am ţinut la brâu
în timp ce alţii orânduiau banii
pentru că nopţile s-au măcinat în rând cu visele
în timp ce moderniştii făceau expoziţii de pictură
mă rogi să scriu despre mare
când timpul acesta nefiresc
îmi soarbe din ochi amintirile
oricum nu mă crezi şi nici nu mă recunoşti
în ospăţul vieţii 
eu am mizat pe frică
hai că plec puţin
dar când mă voi întoarce 
am să-ţi scriu despre marea peste care plec să trec acum

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor