Cu dalta smereniei
îmi sap
bârlog de provincial naiv
în lespedea unui orizont
fără chef
să-mi binecuvânteze
drumul de identitate.
Iluziilor
cu permis de port-ștampilă
le picur în tușieră
esență de neplecăciuni
și lapte de capră.
Apoi îmi iau coasa
migălos bătută
pe nicovala răbdării
și o duc
să pască freamăt de
maci negri
la marginea satului
de care veșnicia încă
își mai sprijină cerul.

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor