Se spune ca Socrate a vazut in vis , pe genunchii sai un pui de lebada, caruia ii crescusera deodata aripile si zbura in sus, dupa ce scoase un sunet puternic si dulce.

Ziua urmatoare , Platon i se prezenta ca discipol iar Socrate recunoscu in el puiul de lebada din vis...

In fond care ar putea fi la prima vedere calitatea esentiala a unui maestru....se vorbeste de un acord fundamental intre discurs si fapte astfel incat maestrul prezinta in fata discipolilor imaginea unei fiinte unitare, total in acord cu sine insusi...

Maestrul este o fiinta umana , preocupata permanent de suflet dar care nu nesocoteste nici trupul... pretuieste prietenii si prietenia ca o modalitate de interogare colectiva in raport cu umanul si cu precaritatile acestuia ... este onest cu sine insusi, cinstit , fiindca nu insala pe nimeni...

Relatia maestru - discipol...

ar putea fi plasata printre celelalte relatii educationale dar parca ar deresponsabiliza pe magistru pentru faptele discipolilior ceea ce in registru etic ar suna a condamnare

Relatia magistru- discipol se constituie intr- un scenariu paideic, la confluenta unor tensiuni acaparante , antrenand intr- un joc fascinant al atragerii si respingerii, al acceptarii neconditionate si a revoltei...

Antrenamentul mai sus enuntat pare un hibrid complicat  compus din iubire si...amenintare, din imitatie si...detasare...

O umbra de indoiala apare si in ceea ce priveste acuratetea intelegerii din partea ucenicilor . Cum judecam numeroasele cazuri in care constient sau nu au inteles gresit ideile Maestrilor sau le- au deformat?

Maestrul este  viu... tine in palme fiinta launtrica a ucenicilor sai, materia fragila si incendiara a posibilitatilor lor. Isi pune miinile pe ceea ce noi consideram a fi sufletul si radacinile fiintei...

Responsabilitatea maestrilor dureaza o eternitate si poate de aceea responsabilitatea lor consta de fapt in cultivarea disidentei discipolilor, pregatand cu asiduitate ceea ce Gabriel Liiceanu a numit "paricid" , maestrul trebuie sa consimta mai mult , trebuie sa se bucure de sfarsitul prezentei sale spirituale in spiritul celuilalt, al discipolului care s-a format pe sine.

A-i forma pe altii fara a nutri temeri serioase, fara a privi riscurile, cu o tulburare respectuoasa este o frivolitate...

a preda superb inseamna a destepta in sufletul ucenicului indoieli, a - l antrena la disidenta.

Relatia maestru- discipol...

...este o relatie de autodepasire in ceea ce inseamna etica plus tehnica...

intr-o combinatie potrivita de etica si tehnica laolalta......

altfel apare ca un surogat vicios.

adevarat, este nevoie de o regandire a relatiei...maestru autentic- discipol determinat pentru autodefinire...

 

 

 

Vizualizări: 668

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ion Burhan pe Ianuarie 29, 2011 la 9:18pm

Relaţia maestru-discipol e mult mai veche şi trebuie regândită în sensul întoarcerii la forma ei originară.

Cultura orientală are în întreaga ei manifestare acest binom uman ce a lărgit pas cu pas limitele spiritualităţii umane la  cote  pe care noi, cei de azi, cantonaţi în materialism, nu le mai percepem.

Maestrul apare ca o predestinare când discipolul e pregătit iar condiţia discipolului  e receptivitatea.

Iată alte câteva  precepte încă valabile:

- Într-un vas plin nu mai poţi adăuga nimic , pentru că dă pe dinafară.

-Nu poţi pune vin nou în burdufuri vechi şi un petic vechi la veşmânt nou.

-Maestrul este întodeuna în slujba discipolului său şi  nu invers.

- Singura îndatorire a discipolului către maestru său e RESPECTUL.

-Marea bucurie a maestrului e cînd discipolul său îl depăşeşte în competenţe.

Comentariu publicat de dumitru pe Ianuarie 28, 2011 la 6:37am

Aşa este!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor