Mai cred în castani şi în tine 
Mai cred în iubirea din noi 
În viaţă doar toamna mă ţine 
Şi gândul că vii înapoi. 

Şi-n foşnetul frunzelor moarte 
Îngrop înc-o zi fără rost 
Şi scriu, suspinând, pe o carte 
Că veşnic pierdută ţi-am fost. 

Credinţele mele-s răpuse 
De spaţiu, uitare şi ploi... 
Iar inima gândul îmi spuse, 
La ce-ai mai veni înapoi? 

Castanii în ploi se îmbracă 
Şi reavăn parfumu-i discret 
Îmi spune şoptit, când se-apleacă, 
Doar piatra nu simte regret. 

Mai cred în făptura-ţi divină 
Mai cred ce în taină mi-ai spus 
Nu-i ploaia, nici toamna de vină 
Că visele mele s-au dus. 

Luiza-Adriana Grama


 

Vizualizări: 88

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor