mai înainte a fost tăcerea, apoi... n-a mai fost

te iubesc atât de mult

 aproape că ți-aș putea iubi și tăcerea

 dacă n-ar striga atât de tare

 încât să-mi spargă bătăile inimii

 ca pe niște ouă clocite

 pe care nu mai stă nicio femeie cloșcă

 niciun pui de aur nu-și va mai scoate ciocul

 din găoacea acestor cuvinte

 cu coaja tare ca piatra sub care 

 se-ascunde de noi dumnezeu

 atunci când nu mai credem în el

 și tace...

Vizualizări: 64

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de George Gîtlan pe Februarie 4, 2014 la 1:42pm

multumesc Aurelia!!!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor