Am înotat în marea nopții
pe plaja lunii la zenit,
m-au salutat toți mateloții
din mările fără sfârșit.
Mă cercetau în zbor, delfinii
dându-mi ocol în cârduri mari.
M-au convertit la nemurire,
mirosul sărurilor tari.
Purtau în ciocuri pescărușii
tot universul nostru strâmb,
pe unde noi un regn sălbatic
ne-am învățat cu amarul mării.
Că-i vis nebun această viață,
în noapte apele despic
și-n fiecare dimineață
la răsărit mai mor un pic.

Vizualizări: 3

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Vasile(Marius)Gîrniță pe Aprilie 9, 2011 la 2:38pm
multumesc frumos pentru urare si pentru trecere.sunt zile cand chiar invii un pic.
Comentariu publicat de Anca Tanase pe Aprilie 9, 2011 la 2:31pm
O poezie frumoasa, deci ar fi bine ca in fiecare dimineata, la rasarit, sa...inviati un pic, cel putin eu asta va doresc !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor