Deja înainte de a fi creat
Totul există.
Orice e în lumea aceasta
Nu e decât o reasamblare.
Un imens joc de lego
În care piesele își caută locurile
În sufletul nostru
Sau pe pământ.

Niciun sunet nu se naște din sine. 
Nicio pasăre nu inventează zboruri. 
Niciun arhitect nu construiește case.
Ele au fost acolo deja
Cu mult înainte ca noi să le știm.

Noi nu inventăm viața.
Noi nu inventăm nimic.
Noi reconstruim,
Reasezam,
Reasamblăm.

Iar jocul acesta poate continua la nesfârșit:
Combinări de infinit luate câte-o viață
Combinări de vieți luate câte infinit.

Vizualizări: 213

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Menelas CAPLOIU pe Iunie 27, 2013 la 3:01pm

Corect... de  bine.

Comentariu publicat de Mihaela Popa pe Iunie 26, 2013 la 11:29am

mă-nclin!

Comentariu publicat de Sorina Ivascu pe Iunie 25, 2013 la 6:47pm

D-na Mocanu, d-le Caploiu, va multumesc pentru semn.

Ganduri bune si prietenesti va transmit!

Comentariu publicat de Menelas CAPLOIU pe Iunie 24, 2013 la 4:43pm

Destabilizăm natura prin vise...

Arhitecţii, ne caută locaşe,

Suntem fiinţe, din uter pornite,

Avem grote, cu aur poleite.

,

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor