- Ce zile reci, ce fantezii bizare

Simt uneori că mă cuprind subit

Și-n versuri caut câte-o alinare,

Le recitesc flămând, cât de iubit

 

Pot fi să-mi hărăzească zilnic soarta

Nectarul florii albe ca să scriu,

Să-mbin în versuri dragostea și arta,

Azi să trăiesc altfel nici nu mai știu,

 

Iar când aprind lumina-n bradul verde

Și visele-n beteală le îmbrac,

Las iarna asta rece să dezmierde

Dorul de tine,-apoi compun și tac.

 

- N-am pus nicicând sub semnul îndoielii

Iubirea dintre noi, deşi tardiv,

Am diluat-o-n lacrima cernelii.

Emoţia c-un gest intempestiv

 

Am aşternut-o-n versuri pe pământul

Atâtor ierni, prea aşteptam tăcuţi,

Să ningă-apocaliptic pe mormântul

Întâilor iubiţi necunoscuţi,

 

Dar, vezi, de-acum mi-e inutilă harta,

Că drumurile au un singur sens,

Poemu’-mbină dragostea cu arta

Şi tot ce ne separă-i un nonsens.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 71

Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Decembrie 18, 2015 la 12:53pm

am zâmbit....:)

Comentariu publicat de Aurel Conţu pe Decembrie 18, 2015 la 7:59am

Aşa crezi d-ta! Nu poţi îmbina ceva, fie chiar şi dragostea, cu ceva ce nu ai ( arta ). Rămâi la dragoste şi te îmbină cu altceva ( cu Liliana Trif, de exemplu!)

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Decembrie 17, 2015 la 12:30pm

mulțumim, Elisabeta...

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Decembrie 17, 2015 la 10:40am

Iar când aprind lumina-n bradul verde

Și visele-n beteală le îmbrac,

Las iarna asta rece să dezmierde

Dorul de tine,-apoi compun și tac.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor