"Accidentală întâlnirea noastră

În spaţiu-acesta vast, nedefinit,

Poate-am visat că-ţi pun în palme cerul,

Dar mult mai mult de-atât mi-aş fi dorit."

 

- Mi-aș fi dorit s-adun în palme cerul

C-un gest nebun de teamă, fulminant,

Să îți ofer ceva în premieră

Dar n-am găsit nimic prea important.

 

Mi-aș fi dorit să nu existe mâine

Când azi e-atât de mult, suficient,

Când îmi lipsești destul cât să pot spune

Mi-ajunge că trăiesc acest moment.

 

Mi-aș fi dorit ca-n ochii tăi să-ncapă

Tandrețea unui singur anotimp,

Dar m-ai lăsat să-mi fie dor de tine...

Noi, două lumi pierdute-n contratimp.

 

- Nu mi-am dorit nici cerul, nici pământul

Ca elixir pentru o noapte grea,

De-ajuns mi-a fost să-mi dăruiești veșmântul

Poemelor cu flori, să fii a mea,

 

Să nu existe dimineață, seară,

Ci să trăim, mereu, un timp prezent,

Să-mi fii în orice lună primăvară,

Sub sânul stâng să-ți stau ca rezident.

 

Și-atunci când gust nectarul gurii tale,

Sălbatic sau stângaci, ca neofit,

Tu să mă strângi încet între petale...

E mult? Puțin? Atât mi-aș fi dorit.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș 

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor