Îmi aduc aminte cum alergam desculţi
prin iarba înaltă de la marginea satului,
cum cutreieram prin văgăunile din munţi
şi ne întorceam acasă la lăsarea înseratului.

În zilele când mergeam la cules de mure
îţi legai părul negru, lung, creţ, în coadă
şi ne afundam veseli şi fericiţi în pădure,
însoţiţi de ciripitul păsărilor puse pe sfadă.

Uneori, noaptea, stăteam tăcuţi pe prispa casei tale,
îmi ţineai capul în poală şi priveam împreună cerul.
Luna aurie ca o portocală ne mângâia cu razele sale
iar universul îşi afunda şi mai mult în neant misterul.

Nu pot să uit ce mâini moi şi calde aveai,
cu degetele lungi, fine şi atât de delicate
încât mă scuturau fiori reci când m-atingeai
şi clipele deveneau pentru suflet nestemate.

Aveai asupra inimii mele o putere hipnotizatoare,
zâmbetul tău îmi lumina fiecare zi şi toate visele,
erai la fel de unică şi minunată ca o gingaşă floare,
îngerul ce mă purta grijuliu sub aripa lui spre stele.

Dar soarta are planurile ei, ce par câte-o dată cidate,
ne dă fericirea măsurată, ca pe o felie dulce de tort,
ne supune la felurite teste şi încercări nenumărate,
transformându-ne mereu viaţa fără să depună efort.

Fericirea mea pe care am crezut-o nemuritoare
s-a stins dintr-o dată într-o zi de toamnă ploioasă,
în care iubita mea, asemeni unei stele căzătoare
ai dispărut, lăsându-mi doar un bileţel pe masă.

Nu am aflat unde şi cu cine ai plecat,
ce anume te-a putut îndepărta de mine.
Timpul s-a scurs iar lacrimile mi-au secat
şi acum mi-aduc aminte cu duioşie de tine.

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor