MICUŢA FLOARE

 

 

 

                                                                                      pentru ELEGIA ,micuţa mea floare

 

 

 

O mică floare căzută la pământ

Izbită , răvăşită ea de vânt

Pe câmpul mare ce e viaţa

Purtată-n cer şi dusă-n ceaţă.

 

 

A obosit , seva din ea o părăseşte

În suferinţa ei îşi mai doreşte

O singură oprire , o lume fabuloasă

Să mai trăiască o dată ,iubire nebuloasă.

 

 

O ploaie rece, scurtă dintr-o vară

Sub raza caldă ,primită iară

O face să dorească o face să ridice

Din nou acum la viaţă , frunze ofilite.

 

 

Oprită ea în marea de ciulini

Încep să-i de-a,ei, şi firave  rădăcini

Privirea ei spre soare se îndreaptă

Spre gândul lui din minte, îl aşteaptă.

 

 

Doar câte-un nor ce o zgribuleşte

Stârnind fior de spaimă ,ea înfloreşte

Apare pe ea o lacrimă ,din lunga-i aşteptare

Pe el îl vrea acum , nu-şi mai doreşte iar răcoare.

 

 

Cuprinsă de apa limpede şi dulce

Ce curge-n ea ,iubirea îi aduce

Acum renaşte , micuţa mea floare

Plină de viaţă , veselă ,surâzătoare!

Vizualizări: 9

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor