- Simt uneori că lumea se destramă

Şi-n urma ei rămâne doar o scamă

Pe un costum croit fără măsură

Indiferent de gen şi de alură

 

Şi mă întreb atunci ce rost mai are

Să cânţi iubirea şi atunci când doare

Să-i zămisleşti poeme în surdină

Şi să-ţi asumi fanatic orice vină?

 

Când totul se rezumă la plăcere

Ce va rămâne-n urma ta, avere?

Ce vei lăsa când pleci drept moştenire

De n-ai gustat iubire din iubire?

 

- În urma noastră va rămâne pasul

Făcut în doi printr-un poem când ceasul

Îşi întorcea frenetic minutarul

Spre început şi-acolo în sertarul

 

De sus al unui secol, netrăite,

Lăsam acele vise-mpăturite

Scrise cu slove albe-ntr-o scrisoare

Să le-mplinim în viaţa următoare.

 

Iubirea face totul din iubire,

E unica, suprema moştenire

Pe care noi o vom lăsa în urmă

Având curajul să ieşim din turmă.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor