ştii bine că toamna o să vină până la urmă
şi dacă nu credem noi în ea

mai avem timp ascultă-mă bine
am putea să ne vindem rolele hamsterii borcanele de compot
să fugim în ţara-lui-nu-ştie-tot unde vrei tu
undeva unde să nu ne ajungă din urmă
nici o durere

în fiecare an începând cu întâi septembrie
poeţii nu mai sunt ce au fost
toţi primesc în ei lucruri care nu le aparţin şi pe care
nu le mai alungă înapoi în lume
nici cele mai vechi blesteme

câte unii se pornesc să râdă hâd la vitrinele din oraş
la oamenii care probează pantofi şi umbrele
alţii se caţără în copaci ca să ţină loc de păsări
mulţi îşi înşiră tălpile la lună
aşteptând să le crească cumva peste noapte
poduri şi drumuri însorite

pe poeţi îi plouă şi prin umbrele şi prin pantofi şi prin copaci
ei nu au casă toamna

spune-mi unde o să ne facem cuibul peste cinci zile
şi cum o să ţinem singur noi
loc de atâta verde

Vizualizări: 44

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ion pe Septembrie 25, 2009 la 5:16pm
Frumos de tot zis: "Si cum o sa tinem singur noi/loc de atata verde" . Fara om, fara noi, nu exista "verde", nu exista toamne, nu exista frumos,nu....
Iata si parerea mea despre Toamne. Fara pretentia de a scrie decat cuvinte care "sa sune frumos din coada".

In fata Toamnei toti poetii sunt egali,
Difera intre ei numai prin aranjamentul floral
Al cuvintelor inmiresmate de miros autumnal.

Iata :

FRUNZE DE TOAMNA

Cine n-a vazut
Frunza-ngalbenind
In pom atarnand
Usor tremurand
In Soare zambind?

Cine n-a vazut
Frunze alergand
Purtate de vant
Cazand la pamant
Frumos ca un gand?

Cine n-a vazut
Frunze maronii,
Frunze ruginii,
Frunze aramii,
Alergand in stol/
Construind covor
Frematand in zbor/
Suspinand in cor
Si cantanind cor/

Sunand sub picior/
Cand le calci cu dor?
N-as vrea sa mai mor!

Noi toti am simtit
Si toti am trait
Toamne minunate
Frumos asezate
In suflet …si sapte,
Tot atatea-n spate!
(In inima 47,
77-n spate!)

Asa eu traiesc
Si va povestesc
Cum toamnele trec
Anii se intrec
Pe voi va petrec
Iar eu ma petrec.

Love to You,
Ion
Comentariu publicat de Ionescu pe Septembrie 25, 2009 la 4:00pm
In fata poeziei tale am reflectat mult. E un amestec de suprarealism care te ameteste.Si totusi, poetii nu mor toamna. Toamna ne aduce melancolia.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor