Viitorul tata socru Filip Tănase lasă testament viitoarei nurori Roxana Ştiubei,
autentificat pe reţeaua literară de fondatorul şi coordonatorul Gelu Vlaşin

Circumstanţe testamentare

Lăsat de tata socru noii sale nurori Roxana Ştiubei inscripţionat în portalul
reşeaua literară, autentificat şi legalizat prin autoritatea maestrului
Gelu Vlaşin( am zis)

Punte între subiecte( expunere de motive)

Văzând că eu m-am căsătorit cu o strofă, d-ra Roxana Ştiubei şi-a exprimat
dorinţa de sine aleasă ca ea să-mi devină noră, adică să se căsătorească
şi ea cu un vers de al meu.

Prin mesajul epigramatic anterior am acceptat să-i fiu socru.

Optimismul fetiţei fără zestre

Noul ei mesaj trimis azi 27. 03. 2010- citez textele acceptate pe rubrica de comentarii ale reţelei literare:


Roxana Ştiubei: puteţi trece moştenirea pe numele meu de pe acum?

Am nevoie de ea….vă îmbrăţişez!


Roxana Ştiubei:

Wow! Este foarte interesant! Măi să fie…ce mult îmi iubesc socrul de la o
vreme!Este mai mult decât Zeus din Olimp…este un soare al epigramelor
ce-mi plac enorm!


Roxana Ştiubei 27.03.2010

Iar micuţa asta needucată? N-am avut răbdarea să citesc toată poezia…scuze!


Replica mea( tata socru-Filip Tănase)

Ai zbârcit-o Roxana, se poate să nu-ţi placă cineva, dar nu această
artistă, regină a copiilor Cleopatra Stratan pe care o iubesc şi e
iubită de toată lumea, inclusiv în străinătate, scop în care ţi-am făcut
următorul catren:

*

Cu aceste ezitări ( rele stări)

M-ai făcut de lumânări,

Şi cu pata ce ţi s-a pus

Ca artistă, ai apus.



Coana Vasilica- turista caselor de pensii

Text umoristic în avans

Coana Vasilica nu este un personaj legendar şi nici măcar unul fictiv şi are o
mare legătură umoristică cu testamentul de mai jos, întrucât de ea a
depins mica mea avere cu care am scos-o din testament pe Roxana Ştiubei.

Printr-o gravă eroare, coana Vasilica, turistă cunoscută a caselor de pensii ,
nu mi-a introdus în dosra 10 ani vechime şi cu cele mai mari salarii. La
sesizarea mea, casa de pensii a început să-mi restituie diferenţa de
pensie pe 20 de ani, asta fiind singura şi mica mea avere.

Îi rog pe cititorii mei să nu ocolească momentul umoristic scris
pentruaceastă coana Vasilica, că el oferă umor de mare calitate legat de
acest subiect-testamentul.

Motiv pentru care m-am apucat chiar acum şi am remaniat testamentul, în care
am lăsat Roxanei numai partea spirituală, adică versurile şi am
dezmoştenit-o material, ca atare, dat îi păstrez cererea şi dreptul ei
de a se căsători cu un vers de-al meu, aici n-am dreptul să mă opun.

Testament remaniat cu expunere de motive.

Cauze şi clauze de remaniere

Având în vedere prevederile codului familiei, precum şi cele ale codului de
procedură civilă privind partea de moştenire, textul iniţial al
testamentului se va modifica după cum urmează:

Capitolul 1.

Testamentul trebuie să fie avizat de boss-ul portalului Reţeaua literară cât şi de
un avocat specializat în arta condeiului. Dacă n-are posibilităţi
materiale de consultare a unui specialist, numita trebuie să înveţe şi
să recite legislaţia sus arătată.

Capitolul 2.

Numita şi-a schimbat opţiunile, virând de la o cerere globală de moştenire
care putea intra în vigoare după ce numitul Filip Tănase tot atât de
ageamiu ca şi viitoarea lui noră, va tace de parcă i-ar fi mâncat pisica
limba.

Această metaforă intra în vigoare după ce el dădea ortu’ popii şi ieşea cu
picioarele înainte, iar numita purta dreptul legal de noră, aşa cum a
afirmat cu un biet vers de-al răposatului.

Mai era necesar ca petenta să-şi nominalizeze versul pe care vrea să-l ia
în căsătorie, ca să nu intre în concubinaj cu cele 11366 de versuri
proaste. Deoarece în prezent Roxana Ştiubei nu este noră cu acte, nu are
nici un drept legal de moştenitoare. Actualul socru, care este un
ageamiu şi mai mare decât ea, nu poate ceda dreptul de avere, că n-are
nicio avere materială, în afară de restanţele de pensii trimise prin
poştă, pe care numita nu le poate încasa de la poştaş, că nu este
titulară.

Faţă de cele arătate, rectificările inscripţionează imposibilitatea ca
numita Roxana Ştiubei să moştenească altceva decât valoarea spirituală a
artistului, aşa cum se menţionează în prezenta rectificare.


Concluzii generale

Faptul ca eventuala sa noră ar vrea să intre-n drepturi fără a fi investită
legal, ea nu poate beneficia de moştenirea pretinsă ci poate primi însă,
doar praful de pe tobă, cu excepţia dreptului de moştenire spirituală a
bancii de date şi după caz a spiritului epigramatic al acestui super
tataie pe care-l aşteaptă doamna cu coasa şi care stă cu ochii pe el, ca
săracul pe butelia dată cu împrumut.

Se atrage atenţia maestrului Gelu Vlaşin să nu mai permită cereri de
căsătorii pe reţeaua literară şi nici să fie naş, că dacă le-ar căsători
pe toate porumbiţele, bagă instituţiile aferente în faliment.

Nici căsătoriile între un vers şi o strofă nu-s permise fără acceptul Academiei de arta condeiului, adică Trustul de presă Flacăra, care-l mai rabdă pe
acest “super- tataie “în acest imperiu umoristic.



Noul testament ritmat în versuri


Roxanei Ştiubei, nora incertă

*

Eu mă credeam talpa ţării

Da-s în culmea disperării,

Şi-o să ajung în pustiu-

Ăştia zic că-s ageamiu.

*

N-ai trecut acest pârleaz

Totuşi ai dat de-un necaz,

În testament nu-i o vorbă

Că-ţi las praful de pe tobă.

*

Iţi las averea- mi colosală

Ce nu-i exprimată-n bani,

Averea mea spirituală

Şi un continent de fani.

*

Iţi las chitara mea de-acasă

Şi vocea care n-o mai am,

Să ştii c-am fost boem de clasă

Dar nici acuma, nu-s profan.

*

Tu ştii că nu sunt mediocru

Iţi las protecţie de socru,

Grăbeşte-te să-l primeşti

Că alt fraier nu găseşti.

*

Sute de catrene-s în depozit

La care am plătit impozit,

Eu îţi las umorul ăsta ţie

……. pe vecie…….

*

În catrene când am pus

O picătură de venin,

Am strâns poante multe-n plus

Şi un prieten mai puţin.



Roxi dragă, nu mai fi tristă

Te las de-acum epigramistă,

Şi-n paralel de ne-ntâlnim

Cu epigrame ne hrănim.

*

Epigrama-i poezie
Învăţată pe de rost,
Scapi cu ea de şmecherie
Scapi de fiecare prost.
*
Epigrama-i jolly - jocker
Mergi cu ea la cazino,
Căci cu ea câştigi la pocker
Ba, cu ea, faci şi mişto.
*
Epigrama-i un sonet
Şi cu poante ca un brici,
Dacă o rosteşti discret
Cucereşti mii de amici.
*
Epigrama-i un sonet
Mergi cu ea la cabaret,
C-un zâmbet şi-o piruetă
Te-ai făcut cu ea, vedetă.
*
Epigrama-i o capcană
Ce-o întinzi la barosani,
Scapi cu ea de panaramă
Fiindca ei ştiu doar de bani.
*
Epigrama-i o pastilă
Ce-o întinzi la ciumpalaci,
Şi cu ea le plângi de milă,
Ba cu ea, îi bagi în draci.

Vizualizări: 35

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Filip Tănase pe Septembrie 30, 2010 la 5:35pm
Stimată doamnă Doina Mariana, la concizii ca ale dvs, în care aţi prins tot, absolut tot în minimum de cuvinte şi maximum de sens, uluitor de frumos, n-am ce să vă răspund decât că mi-aş dori să mai am măcar un singur comentator de talia dvs. şi că aş fi nespus de fericit. Urmează să dau pe rubrică Coana Vasilica şi Ironie la strofa
mea infidelă dată de această Roxanica, ca să faceţi un umor în context. Nu este de neglijat nici Istoria naşterii şi renaşterii coanelor, o să râdeţi până la cer. O să le dau repede.
Cu deosebită stimp
Don Felipe
Comentariu publicat de Filip Tănase pe Septembrie 30, 2010 la 5:19pm
Stimată doamnă Lucretia Berzintu
Parcă v-aş fi trimis prin magie dorinţa mea, aţi pus de fiecare dată alifia pe rană. Şi de ziua mea aveam o imensă nevoie de prestigiul opiniei dvs. şi aţi fost punct ochit- punct lovit. Cucereşte mai întâi capul, restul vine de la sine, aşa a fost pentru care vă trimit un continent de sincere mulţumiri.
Aztăzi parcă v-a trimis D-zeu la testamentul umoristic. Eu am nişte lucrări la Teşu Solomovici, i-am pierdut mailul şi telefonul, şi nu dau de dânsul, mă puteţi ajuta cu o pistă?
Nu v-am mai răspuns la alte mesaje pentru că lucrez, (n-o să mă credeţi, poate) 18 ore pe zi la două monografii; infernul holocaustului şi alta a portului Constanţa a anilor ’43-’47.
În orice caz, infernul holocaustului este o lucrare pentru eternitate, am citit si recitit mii de pagini plus mult internet ca să-i fac o fundamentare solidă. Înainte de a se stinge Ben(Beno Scwartz) ne-am întâlnit cu Nicu Constantin ambii m-au rugat ca dacă rămân după ei, să scriu şi ceva vesel, ceeace încerc să fac în cele două monografii.
Aş fi fericit să nu dau colţul înainte să realizez un mozaic mixat”suferinţă şi umor compensator”
Mai am cca două luni de lucru şi sper să iasă o bijuterie literară pe un fundal de istorie.
Nu vă dezamăgeşte Filip Tănase din Bucureşti
Cu înaltă consideraţie
Comentariu publicat de Lucretia Berzintu pe Septembrie 30, 2010 la 11:19am
Umor adevărat! Ca la ”Tănase”! Felicitări!
http://www.youtube.com/watch_popup?v=AW4-soCR5K0&vq=medium#t=148

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor